România, vizată de trei proceduri de infringement, pentru că a întârziat îndeplinirea unor obligații europene

Comisia Europeană a inițiat trei proceduri de infringement împotriva României din cauza faptului că țara noastră nu și-a adaptat legislația la normele comunitare și nu și-a îndeplinit o serie de obligații impuse la nivel european. Domeniile vizate sunt eficiența energetică, impozitarea unională și guvernanța informațiilor, iar România este subiectul a trei scrisori de punere în întârziere din partea Comisiei Europene, alături de alte state membre, fiind somată, în funcție de situație, fie să-și adapteze cât mai rapid legislația în aceste sectoare, fie să trimită celorlalte state UE anumite date ori rapoarte la care era obligată în virtutea unor prevederi europene.

Primul dosar în care este vizată țara noastră este cel privind legislația pentru eficiența energetică a clădirilor, iar alături de România, Comisia Europeană a somat alte șase state membre: Bulgaria, Grecia, Lituania, Malta, Portugalia și Slovenia. Conform Comisiei, aceste state trebuie să-și modifice legislația internă și să stabilească cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri, calculate astfel încât să se realizeze o combinație optimă între costurile de investiții și economiile care se pot face. Acest proces este esențial, în viziunea Comisiei, pentru ca statele membre să poată exploata întregul potențial de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile al stocului de clădiri naționale și pentru ca cetățenii și întreprinderile să nu cheltuiască mai mult decât ar fi necesar pentru îmbunătățirile în materie de eficiență pe care le aduc locuințelor și birourilor lor.

Executivul European a trimis scrisori de punere în întârziere celor șapte state, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate pentru ca procedura de infringement să nu avanseze la pașii următori.

A doua procedură de infringement privește domeniul impozitării și uniunii vamale, iar Comisia Europeană solicită României, Germaniei, Ungariei și Poloniei să își respecte obligațiile de transparență fiscală a veniturilor din platforme digitale și de cooperare cu celelalte state membre în această privință. Mai exact, nici România, nici celelalte trei state nu și-au îndeplinit obligația de a raporta către restul de state membre până la termenul din 29 februarie 2024 datele financiare colectate de la platformele digitale prin raportarea DAC7 privind veniturile obținute în 2023 de persoane fizice și întreprinderi prin intermediul acestor platforme.

În contextul general al digitalizării economiei, ce are potențialul de a genera situații complexe de fraudă fiscală, de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, directiva DAC7 (Directiva 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal) reglementează normele și procedurile conform cărora statele membre trebuie să coopereze în vederea schimbului de informații relevante pentru administrarea și aplicarea legilor naționale privind impozitele directe.

DAC 7 stabilește, pe de o parte, anumite obligații declarative în sarcina operatorilor de platforme digitale, dar stabilește și obligații în sarcina statelor membre în ceea ce privește schimbul (automat) de informații. Pentru că raportarea și transmiterea informațiilor în timp util sunt esențiale asigurării unor condiții de concurență echitabile în Uniune și pentru buna funcționare a DAC7 în toate statele membre, cu obiectivul major de a identifica mai bine situațiile în care trebuie plătite impozite, România și cele trei state membre au fost somate să raporteze cât mai curând aceste date. În mod concret, pentru anul 2023 (primul an de raportare), statele membre aveau obligația de a transmite informațiile colectate (ca urmare a raportării de către operatorii de platforme digitale) până la data de 29 februarie 2024. România, alături de Germania, Ungaria și Polonia, nu au respectat acest termen. La fel ca în primul dosar, termenul este de două de luni pentru remedierea deficiențelor, după această perioadă Comisia urmând să emită un aviz motivat, care reprezintă pasul procedural următor în procesul de infringement.

Cea de-a treia procedură de infringement se referă la guvernanța datelor, unde 18 țări, printre care și România, nu au desemnat autoritățile responsabile sau nu au demonstrat că sunt capabile să implementeze măsurile incluse în noul regulamentul UE în materie. Noul cadru legal comunitar promovează altruismul în utilizarea datelor și facilitează schimbul de date între sectoare și între țările UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Prevederile sale urmăresc să simplifice și să stimuleze schimbul voluntar de date în UE, inclusiv prin reutilizarea anumitor date deținute de sectorul public sau prin încurajarea cetățenilor sau companiilor să consimtă la partajarea datelor lor pentru proiecte de cercetare, iar măsurile incluse în regulamentul UE sunt gândite astfel încât să ofere suficiente garanții care să sporească încrederea cetățenilor și a întreprinderilor în procesul de schimb de date.

Aplicabil din 24 septembrie 2023, actul normativ european stabilește norme stricte pentru neutralitatea intermediarilor de date, astfel încât aceștia să fie independenți de orice alte servicii pe care le furnizează, să fie înregistrați și să fie identificabili printr-un logo comun al UE.

România se află printre statele care nu au desemnat autoritățile responsabile cu implementarea noilor prevederi sau nu au demonstrat că acestea sunt abilitate să îndeplinească sarcinile trasate de Regulamentul UE în materie. Demersul este unul deosebit de important, în condițiile în care autoritățile responsabile au un rol central în noul sistem de guvernanță a datelor, ele având sarcina de a înregistra organizațiile de promovare a altruismului în materie de date și de a monitoriza conformitatea și transparența furnizorilor de servicii de intermediere de date astfel încât să ofere garanții reale și puternice pentru protejarea drepturilor utilizatorilor

În scrisoarea de punere în întârziere, Comisia Europeană a oferit României un termen de două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate. În cazul în care răspunsul nu este satisfăcător, Comisia poate decide să meargă mai departe cu procedura de încălcare a dreptului comunitar și să emită un aviz motivat, ceea ce reprezintă ultimul pas pentru rezolvarea situației pe cale administrativă. Dacă nici după această etapă, România nu se aliniază aquis-ului comunitar, Comisia Europeană are posibilitatea să inițieze o acțiune în fața Curții de Justiție a UE care să oblige statul român la conformare.