RO E-bătaie de joc

RO E-bătaie de joc

RO E-bătaie de joc

 

Când toată țara se pregătea de week-endul prelungit de Rusalii (mai puțin, probabil, contabilii, căci prima zi după Rusalii este chiar „Sfântul 25”!), au apărut în Monitorul Oficial două noi ordonanțe de urgență (OUG nr. 69 și 70), ambele cu impact semnificativ pentru contribuabili.

O analizez aici pe cea de-a doua, OUG nr. 70/2024 privind implementarea RO e-TVA.

Ce este RO e-TVA și de ce a dezlănțuit furia contabililor împotriva ministrului Boloș?

RO e-TVA nu e mare lucru, este un decont de TVA (adică o declarație fiscală) pe care însă nu o depune contribuabilul la ANAF, ci ANAF o trimite contribuabilului pe baza munților de date colectate în prezent din:

• RO e-Factura. By the way, în cealaltă OUG, guvernul prevede că raportările în RO e-Factura pentru B2C devin obligatorii de la 1 ianuarie 2025, deci e clar că nu vor avea o bună parte din informațiile necesare în luna iulie…
• RO e-Transport (cum or face asta, că acolo sunt valori estimate, valoarea putând depinde de data livrării?),
• RO e-Sigiliu (și asta e o chestiune nouă, dar iarăși nu înțeleg relevanța menționării aici, acesta fiind un sistem de monitorizare a transportului),
• RO e-SAF-T. Și aici firmele mici au obligația de a depune această declarație tot de la 1 ianuarie 2025…
• RO e-Case de marcat electronice (AMEF), și această legislație fiind modificată vineri,
• Sistemul informatic integrat vamal (care numai integrat nu e!)
• Alte sisteme informatice proprii ale Ministerului Finanțelor.

Ce face contribuabilul cu decontul ăsta, decont ce ar trebui trimis de ANAF până pe 20 ale lunii următoare perioadei fiscale (luna sau trimestrul anterior)?

Nimic, că doar contabilii contribuabililor nu completează D300 (decontul de TVA) pe baza datelor de la ANAF, ci pe baza documentelor justificative ale contribuabilului.

Vor apărea, inerent, diferențe între RO e-TVA și D300.

Ce se întâmplă în acest caz? Dacă diferențele din compararea rând cu rând a celor două sunt semnificative (>20%, nu mai puțin de 1.000 lei), ANAF trimite contribuabilului, nu mai târziu de 5 ale lunii următoare, un formular electronic de notificare denumit „Diferențe operațiuni impozabile RO e-TVA” (va fi aprobat prin ordinul Președintelui ANAF în 10 zile).

Nu e clar dacă diferențele luate în calcul sunt cele la total sau pe unul dintre rânduri…

Evident, ANAF poate trimite astfel de notificări și dacă diferențele sunt sub pragul de materialitate, în baza analizei de risc (care cum se face? Nu știm!). De ce oare s-au mai introdus pragurile de materialitate?

Contabilii contribuabililor vor trebui să răspundă în maxim 10 zile prin completarea unei Note justificative privind diferențe RO e-TVA (formular ce urmează de asemenea să fie aprobat prin ordinul Președintelui ANAF în 10 zile), iar dacă nu răspund sau răspund în ziua a 11-a, amendă! De la 2.000 la 10.000 lei.

Evident, toate astea înseamnă muncă suplimentară pentru contabili (fie interni, fie angajați ai firmelor de contabilitate) care, nu numai că vor trebui să proceseze documentele justificative ale contribuabililor pentru care lucrează, dar vor mai trebui și să completeze note justificative, note ce vor putea fi completate doar după ce analizează și văd de unde vin diferențele (dacă pot identifica sursa!).

Evident este și faptul că vor crește costurile pentru companii: munca trebuie plătită. Ce nu e însă atât de clar este dacă resursa umană SUPLIMENTARĂ necesară chiar există…

Ce ne facem dacă pur și simplu nu avem cu cine face treaba ? Că aici nu poți să angajezi nepalezi sau filipineze…

Suplimentar, OUG nr. 70/2024 mai conține o „șopârlă”, și ea de natură a enerva contabilii:
termenul de depunere al declarației recapitulative (D390 – achiziții și livrări intracomunitare) pare că va fi devansat și nu va mai fi ziua de 25 a lunii următoare. Cu cât? Nu se știe, la art. 17 din OUG nr. 70/2024 precizându-se doar că „va fi stabilit prin OPANAF”. Probabil va fi 15 ale lunii…

Nu se știe nici de când va fi modificat termenul, dar ținând cont că RO e-TVA va începe să funcționeze din august 2024 (da, august, luna cu concedii multe!) pe baza datelor din iulie și că RO e-Factura nu include facturile pentru achiziții intra-comunitare, ne așteptăm să îl aflăm curând, în cursul lunii iulie, ca să poată fi trimise RO e-TVA în august (deși nu înțeleg cum poate fi făcut acest lucru, RO e-Factura in B2C intrând în vigoare doar din ianuarie…).

Sincer, absolut de înțeles reacția companiilor, deși nu pricep de ce contabilii nu au reacționat până acum! Probabil însă că RO e-TVA este picătura care a umplut paharul!

Cam asta e cu haosul RO e-TVA.

Încă o bazaconie a Fiscului – în lungul șir de măsuri absurde care NU au redus GAP-ul la TVA

Să mai facem câteva observații:

1. Chestiunea asta a apărut de nicăieri, nu s-a discutat nimic în spațiul public până când ministrul a pus ordonanța de urgență pe site-ul Ministerului Finanțelor, în „transparență”.
Totuși, e imposibil ca ideea să fi apărut peste noapte, termenul de implementare fiind unul extrem de scurt. Asta înseamnă că a fost pregătit, că s-au achiziționat echipamente, soft-uri, că au fost testate pentru a verifica funcționalitatea.

2. Sunt peste 1.000.000 de contribuabili cărora ANAF trebuie să le trimită decontul RO e-TVA, iar sistemele informatice trebuie să proceseze zeci de milioane de tranzacții (vânzări-cumpărări) lunar, ca să le completeze și să le expedieze prin SPV. Plus probabil alte câțiva zeci de mii de notificări. Asta nu se poate face decât cu capacități suplimentare, vedem că oricum serverele CNIF încă se blochează în mod frecvent în jurul datei de 25. Au fost achiziționate? Dacă da, cum s-a făcut dimensionarea achiziției? Cum au fost proiectate soft-urile de prelucrare a datelor, în baza căror cerințe?

3. Dacă cerințele au fost clare, înseamnă că se știa și se lucrează la subiect de multe luni. De ce nu au existat consultări, mai ales când ministrul sigur cunoaște sincopele anterioare? Să aducem aminte ministrului că RO e-Transport a avut un design atât de defectuos, rupt de realitate, încât doar avertismentul dat Finanțelor de distribuitori că opresc activitatea (acolo sancțiunile fiind mult mai mari, amenda 20.000 – 100.000 lei + confiscarea contravalorii mărfii, chiar și fără evaziune) și lasă magazinele fără marfă pe raft? Doar atunci au amânat amenzile și au refăcut designul sistemului, astfel încât să poată fi și implementat, deci este evident că nu le știu chiar pe toate…

4. Vă mai aduceți aminte de ROI, D088, Split TVA, magazine sau restaurante închise pentru diferențe de 2 lei în casă, sau de infamul „știa sau ar fi trebuit să știe”? A scăzut cumva GAP-ul, frauda? Nu!

Last, but not least:
toate măsurile luate în ultima vreme nu fac decât să compromită „digitalizarea” mult dorită de către contribuabilii onești. Noi toți am văzut de-a lungul timpului cum digitalizarea ne-a ajutat să ne ușurăm munca în firme sau acasă. Niciunuia dintre noi nu cred ca i-a trecut prin minte ca digitalizarea va aduce atât de multe costuri și muncă suplimentară, pentru un rezultat care devine din ce în ce mai incert: reducerea fraudei și îmbunătățirea relației dintre contribuabili și stat, reprezentat aici de Ministerul Finanțelor / ANAF!

Problema nu a fost, nu este și nici nu va fi la contribuabilii care se plâng acum, ci în cu totul altă parte, nederanjată însă de toate aceste măsuri…

 

Gabriel Biriș – Fondator The Tax Institute

 

Articol apărut în CDG.ro