De ce industria românească nu-și permite și IMCA, și tarife americane

De ce industria românească nu-și permite și IMCA, și tarife americane

În timp ce atenția media este reținută de noile taxe vamale impuse de Statele Unite ale Americii asupra produselor importate din întreaga lume, România se confruntă cu un dublu impact: pe de o parte, bariere tarifare externe, pe de altă parte, povara fiscală internă reprezentată și de controversatul Impozit Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA). Deși tarifele americane sunt în prim-plan, mai ales prin impactul asupra tuturor lanțurilor de valoare, IMCA rămâne o problemă structurală profundă care slăbește exact industriile pe care ar trebui să le protejăm în fața acestor noi provocări comerciale globale.

Datele de comerț bilateral România–SUA arată că, în 2023, România a avut excedent comercial cu SUA (adică a exportat mai mult decât a importat), firesc în contextul apartenenței noastre la Uniunea Europeană și, implicit, orientării principale către țările din aceeași uniune economică.

Am exportat

• Echipamente electrice și electronice: 557 milioane USD
• Reactoare nucleare, boilere și utilaje: 370 milioane USD
• Produse din cauciuc: 263 milioane USD
• Articole din fier sau oțel: 251 milioane USD
• Fier și oțel (materii prime): 237 milioane USD.

(Sursa datelor pentru 2023: trademap.org).

Totul provenind din industria prelucrătoare, cum este firesc. Și am importat utilaje, echipamente de precizie, piese auto și tehnologii avansate — adică exact ce folosește industria prelucrătoare locală.

Mai mult, să nu uităm că echipamentele electrice și electronice au fost principalele produse exportate de România, cu o valoare de aproximativ 16,8 miliarde euro. Pe locul al doilea s-au situat vehiculele, cu exporturi în valoare de aproximativ 14,4 miliarde euro, conform datelor statistice din 2023 (Statista).

Și, în plus, să remarcăm și că România se află la mijlocul lanțului de valoare pentru sectoare, ceea ce o face dependentă de partenerii din acest lanț, și, implicit vulnerabilă la riscurile pe care le au aceștia. Astfel, dacă Germania sau Olanda sunt mai afectate de politicile comerciale ale Statelor Unite decât suntem noi (și sunt, având relații comerciale mult mai strânse cu SUA), vom fi și noi afectați indirect. De ce? Pentru ca Germania și Olanda sunt principalii noștri parteneri comerciali din UE, iar problemele se propagă pe lanțul de valoare.

De ce contează să vorbim despre IMCA tocmai acum

Tarifele SUA pot fi temporare. IMCA e structural.
Tarifele sunt externe. IMCA e intern.
Tarifele afectează exporturile. IMCA afectează toată economia și modifică modelele de afaceri.

De ce IMCA este periculoasă

• Efect sistemic: IMCA afectează 3 din 4 companii mari din România. Practic, 70% din cifra de afaceri a acestora, indiferent de piețe.
• Deconectată de performanță: Impozitul se aplică inclusiv celor cu pierderi, penalizând redresarea.
• Distorsiuni concurențiale: Firmele sub pragul de 50 mil. euro sunt favorizate.
• Penalizează investițiile: Companiile reduc cheltuielile de capital pentru a-și proteja lichiditatea.
• Stimulează comportamente dăunătoare: Divizări artificiale, lohn, relocări.

Află mai multe despre impactul IMCA asupra economiei românești, consultând studiul integral pe site-ul The Tax Institute.

O furtună perfectă pentru exportatorii vulnerabili

Când două forțe trag în sensuri opuse — costuri crescute din importuri + scăderea cifrei de afaceri din reducerea pieței din cauza taxelor vamale pe piața de destinație și taxare suplimentară a cifrei de afaceri — industria românească riscă să devină neviabilă.

Mai ales în sectoarele cu marje mici, unde fiecare punct procentual în minus poate închide o fabrică. Și industria românească este cu marje mici.

Conform analizei din cel mai recent studiu al The Tax Institute, cele mai mari companii din industria prelucrătoare din România au o:

• Marja medie de profit brut: 7,77% (vs. 9,4% în Europa de Vest)
• Marja medie de profit net: 6,76% (vs. 7,80% în Europa de Vest și vs. o medie de 4,14% pentru pentru sectorul Industrie prelucrătoare în România între decembrie 2015 și decembrie 2022 (Surse: BNR – Raportul Stabilității Financiare – Dec 2023, Aswath Damodaran).

Din 338 de companii analizate din această industrie (pornind de la situații financiare din 2023), 234 (69%) sunt afectate negativ de IMCA:

• 55 de companii cu pierderi își vor vedea adâncite pierderile;
• 22 de companii pot trece de la profit la pierdere;
• 157 vor avea marjele diminuate.

Mai mult, aceste firme nu sunt doar cifre, sunt aproape 262.000 angajați potențial afectați doar de IMCA.

Când adăugăm la această ecuație și tarifele comerciale globale, avem o menghină fiscală care strânge exact sectoarele strategice.

Industria auto: cea mai vulnerabilă la dubla lovitură

Cu o marjă medie de profit net de doar 2,23% (în comparație cu 8,67% în Europa Occidentală), sectorul auto este printre cele mai expuse: Din 50 de companii analizate, 42 (84%) sunt afectate de IMCA, din care 10 companii sunt deja în pierdere.

În contextul în care marii producători europeni de automobile anunță închideri de fabrici și relocări, producătorii români din ecosistemul industriei auto sunt deja la limită. Tarifele americane le reduc și mai mult competitivitatea, iar IMCA le împiedică să investească și să inoveze.

Ce ar fi de făcut pe termen scurt și mediu

• Eliminarea IMCA și revenirea la impozitarea pe profit pentru a permite industriei prelucrătoare să aibă spațiu fiscal vital pentru supraviețuire și adaptare într-un context extrem de volatil și nefavorabil.
• Creșterea colectării TVA, unde pierdem anual 8,5 miliarde euro, pentru a acoperi deficitul bugetar semnificativ al României.

În concluzie

Tarifele americane sunt o amenințare. Dar IMCA este un risc sistemic intern. Afectând exact industriile strategice, împiedică România să se apere în fața provocărilor globale.

Eliminarea IMCA nu este doar o măsură de echitate fiscală. Este o decizie strategică pentru a salva competitivitatea industriei românești într-o lume tot mai instabilă.

În timp ce toți vorbim despre taxe vamale, merită să ne întrebăm:

Ce facem pentru competitivitatea reală, pe termen lung, a industriei românești?

Pentru că o fiscalitate decuplată de profitabilitate nu protejează economia – o subminează.

Află mai multe despre impactul IMCA asupra economiei românești, consultând studiul integral pe site-ul The Tax Institute.

Roxana Voicu-Dorobanțu, Conferențiar universitar, Academia de Studii Economice din București

Ana Bobircă, Fondator The Tax Institute, Conferențiar universitar, Academia de Studii Economice din București

Ruxandra Jianu, Fondator The Tax Institute, Expert în fiscalitate

Gabriel Biriș, Expert în fiscalitate, Fondator The Tax Institute