MONITOR FISCAL. Informații cheie despre noutățile legislative esențiale ale perioadei 25 noiembrie – 10 decembrie 2024

MONITOR FISCAL. Informații cheie despre noutățile legislative esențiale ale perioadei 25 noiembrie – 10 decembrie 2024

Vă prezentăm astăzi o nouă ediție a Monitorului Fiscal, un material periodic elaborat de The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România. Acest raport, pe care îl publicăm la fiecare 15 zile, inventariază și sintetizează principalele acte normative relevante emise de autoritățile române în domeniul legislației fiscale în perioada de referință. Scopul nostru este de a vă oferi o privire de ansamblu clară și concisă asupra noutăților legislative din acest sector atât de dinamic al fiscalității.

În această ediție, analizăm:

• OUG nr. 138/2024, care introduce amânări și noi cerințe în sistemele e-TVA, e-Transport și e-Factura, precum și modificări multiple în Codul fiscal și Legea contabilității. Veți afla detalii despre noile termene pentru aplicarea de sancțiuni, cerințele extinse de raportare, dar și reglementările fiscale noi privind chiriile plătite de companii persoanelor fizice sau impozitul suplimentar în sectorul petrol și gaze naturale.
• HG nr. 1506/2024, care stabilește creșterea salariului minim brut la 4.050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025, cu implicații fiscale semnificative pentru angajatori.
• Legea nr. 299/2024, care aduce schimbări notabile în Legea societăților, incluzând digitalizarea adunărilor generale ale acționarilor și eliminarea unor cerințe administrative.
• OUG nr. 137/2024, ce redefinește cadrul auditului statutar și introduce cerințe extinse pentru raportările privind durabilitatea, cu impact direct asupra firmelor de audit și auditorilor financiari.

Ca în fiecare ediție, veți găsi aici detaliile despre toate aceste reglementări și modificări legislative, sintetizate într-un mod accesibil și structurat, care să vă permită să le parcurgeți cu ușurință și să rețineți esențialul. Fie că sunteți un profesionist în domeniul fiscal, un antreprenor sau doar un cetățean interesat de evoluția legislației fiscale, Monitorul Fiscal este o resursă indispensabilă pentru a naviga cu succes prin complexitatea reglementărilor și a vă menține informat în acest domeniu crucial.

OUG nr. 138/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri

Publicare: Monitorul Oficial nr. 1222 din 5 decembrie 2024

Dată de intrare în vigoare: Noutățile intră în vigoare în cascadă: unele de la 5 decembrie 2024, altele de la 1 ianuarie 2025.

Sumar: Ordonanța de Urgență aduce modificări importante în domeniul fiscal și contabil. Printre principalele noutăți se numără amânarea sancțiunilor pentru e-TVA și e-Transport, introducerea unor noi cerințe de raportare în cadrul sistemului e-Factura, precum și adăugarea unor precizări și clarificări în Codul fiscal și Legea contabilității, care vizează, printre altele, chiriile plătite de companii către persoane fizice, plata impozitului ICAS și obligația de depunere a situațiilor financiare anuale.

Detalieri esențiale:

• e-TVA: Sancțiunile pentru sistemul e-TVA au fost amânate până la 1 iulie 2025, oferind contribuabililor timp suplimentar pentru adaptarea la noul sistem al deconturilor precompletate de TVA. Astfel, obligația de a răspunde notificărilor de conformare emise de ANAF devine obligatorie doar de la această dată, iar până atunci răspunsurile rămân opționale, fără riscul aplicării de sancțiuni. După 1 iulie 2025, lipsa unui răspuns în termen de 20 de zile la notificările de conformare poate atrage amenzi între 1.000 și 10.000 lei, în funcție de dimensiunea contribuabilului;

• e-Transport: Sancțiunile pentru neraportarea transporturilor internaționale de bunuri fără risc fiscal în sistemul e-Transport au fost amânate până la 31 martie 2025, dar numai pentru operatorii economici autorizați (AEO) care dețin un certificat valabil la data transportului. Inițial, aceste sancțiuni erau programate să intre în vigoare la 1 iulie 2024, ulterior fiind amânate pentru 1 ianuarie 2025. Această nouă extindere de trei luni se aplică exclusiv transporturilor de bunuri neriscante și doar pentru operatorii AEO, în timp ce amenzile pentru neraportarea transporturilor de bunuri riscante rămân în vigoare și aplicabile ca și până acum;

• e-Factura: Începând cu 1 ianuarie 2025, OUG nr. 139 introduce noi cerințe și excepții privind utilizarea sistemului e-Factura. Facturile emise pentru contracte publice raportate în sistemul național de facturare vor trebui să includă obligatoriu codurile CPV relevante din nomenclatorul achizițiilor publice. De asemenea, facturile simplificate vor fi transmise prin e-Factura, cu excepția bonurilor fiscale emise de aparate electronice fiscale, ale căror date sunt deja raportate automat prin sistemul digital al caselor de marcat. Alte modificări includ eliminarea obligației de transmitere prin e-Factura a facturilor B2B pentru operațiuni cu locul în afara României și a celor pentru livrări intracomunitare de bunuri scutite de TVA, datorită limitărilor sistemului. Tot de la această dată, în tranzacțiile cu persoane fizice (B2C), utilizarea CNP-ului devine opțională, iar în lipsa unui cod de identificare fiscal pentru aceste facturi, se va folosi un cod format din 13 cifre de zero. În plus, obligația de a transmite în e-Factura facturile pentru voucherele de vacanță va fi abrogată;

• Modificări fiscale: OUG introduce o mulțime de precizări și completări în Codul fiscal, dintre care le menționăm pe cele mai relevante:

◦ Se corectează situațiilor firmelor active în sectorul de petrol și gaze naturale, astfel încât ele să nu fie dublu-impozitate anul viitor. Mai exact, companiile care plătesc impozitul ICAS de 0,5% pe cifra de afaceri, datorat de toți operatorii din oil&gas, au fost exceptate în mod expres de la plata impozitului minim IMCA de 1%;
◦ Se clarifică mai multe situații punctuale legate de plata chiriilor efectuate către proprietari-persoane fizice de către societăți sau alte entități obligate să conducă evidență contabilă. Astfel, deși din 2024, în astfel de tranzacții derulate între persoane fizice și persoane juridice, impozitul pe chirii se colectează la sursă de către persoanele juridice, apar o serie de derogări de la această regulă în cazul chiriilor plătite în natură sau în cazul utilizării garanțiilor drept chirie – în astfel de situații, obligația de a declara și de a plăti impozitul va reveni proprietarului persoană fizică. În mod similar, și pentru chiriile plătite în avans în 2023 pentru perioade contractuale aferente anului 2024, tot proprietarul persoană fizică are obligația de a-și declara și plăti singur impozitul pe venit aferent chiriei încasate. Suplimentar, se mai reglementează și obligația persoanelor juridice care rețin la sursă impozitul pe venit aferent chiriilor plătite către persoane fizice de a elibera acestora o adeverință din care să reiasă cuantumul impozitului pe venit reținut și plătit la stat;
◦ Facturile simplificate vor trebui să conțină codul fiscal al beneficiarului (în contextul în care, cum scriam mai sus, aceste facturi vor trebui raportate și ele din 2025 în e-Factura);
◦ Obligația de autofacturare a fost extinsă astfel încât să fie aplicabilă și companiilor care aplică taxarea inversă, atunci când furnizorii lor nu emit facturi de corecție;
◦ OUG modifică și capitolul de Accize din Codul fiscal, stabilind că ANAF și Autoritatea Vamală Română vor reglementa o serie de criterii pentru evaluarea riscului fiscal a companiilor care funcționează ca destinatari înregistrați. Operatorii economici încadrați, pe baza acestui viitor Ordin, la categoria de risc fiscal ridicat vor fi obligați să depună o declarație privind cantitățile de produse accizabile pe care urmează să le primească și să constituie o garanție de 120% din accizele aferente. Ei vor trebui, de asemenea, să notifice autoritățile cu 3 zile înainte de epuizarea cantităților declarate și să depună declarații suplimentare pentru cantități noi, însoțite de garanții. Lipsa acestor declarații sau garanții va fi considerată infracțiune;

• Modificări contabile. Actul normativ introduce și o serie de noutăți în Legea contabilității, cele mai semnificative fiind:

◦ Termenele de depunere a situațiilor financiare anuale au fost uniformizate: pentru societățile reglementate de Legea 31 și subunitățile fără personalitate juridică din România care aparțin unor entități străine, termenul este 31 mai, iar pentru celelalte persoane juridice, 30 aprilie. Entitățile care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic trebuie să-și depună bilanțurile anuale în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar. În schimb, raportările contabile anuale vor avea un termen unic de depunere – 31 mai, acesta fiind aplicabil tuturor companiilor, inclusiv celor cu un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic;
◦ Tot legat de situațiile financiare anuale și raportările contabile anuale, Ordonanța mai stabilește că, începând cu exercițiul financiar al anului 2025, depunerea se va face exclusiv în format electronic;
◦ Balanța de verificare trebuie întocmită lunar. Anterior acestei modificări, balanța de verificare nu avea o periodicitate expres stabilită, iar documentul trebuia completat cel puțin la încheierea exercițiului financiar, la termenele de întocmire a situațiilor financiare, a raportărilor contabile, precum și la finele perioadei pentru care entitatea trebuie să întocmească declarația privind impozitul pe profit sau venit.

HG nr. 1506/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată

Publicare: Monitorul Oficial nr. 1185 din 28 noiembrie 2024

Dată de intrare în vigoare: 1 ianuarie 2025

Sumar: Actul normativ majorează cu aproape 10% salariul minim brut valabil de la 1 ianuarie 2025.

Detalieri esențiale:

• Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe țară va crește la 4.050 lei lunar (24,496 lei/oră), ceea ce va duce la creșterea taxelor salariale, inclusiv pentru angajații part-time, deoarece angajatorii vor fi obligați să plătească contribuții sociale (CAS și CASS) la nivelul salariului minim pentru toți salariații cu venituri sub această valoare;
• Modificarea salariului minim antrenează și alte majorări, astfel că din 2025, vor mai crește, printre altele, și tarifele orare ale lucrătorilor zilieri, indemnizațiile pentru interni, contribuțiile la fondul de handicap sau plafoanele de contribuții sociale pentru veniturile independente, toate acestea fiind calculate prin raportare la valoarea salariului minim;
• Nerespectarea acordării salariului minim atrage sancțiuni semnificative, cu amenzi între 3.000 și 5.000 de lei pentru fiecare angajat plătit sub acest nivel, până la un maximum de 200.000 de lei per angajator.

Legea nr. 299/2024 pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990

Publicare: Monitorul Oficial nr. 1212 din 3 decembrie 2024

Dată de intrare în vigoare: 6 decembrie 2024

Sumar: Actul normativ modifică Legea societăților și aduce schimbări majore în funcționarea companiilor, vizând digitalizarea și eficientizarea proceselor administrative.

Detalieri esențiale:

• Legea reglementează posibilitatea organizării online a adunărilor generale ale acționarilor (AGA) și permite utilizarea votului electronic în cadrul acestor adunări. De asemenea, documentele rezultate din AGA pot fi semnate și electronic;
• Prin această lege, consiliile de administrație primesc atribuții extinse, inclusiv înființarea sau desființarea sediilor secundare, iar convocatorul AGA poate fi modificat în termen de 15 zile de la publicare;
• Totodată, Legea elimină obligativitatea includerii datelor beneficiarilor reali în actele constitutive ale societăților.

OUG nr. 137/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, precum și modificarea și completarea unor acte normative

Publicare: Monitorul Oficial nr. 1215 din 3 decembrie 2024

Dată de intrare în vigoare: majoritatea prevederilor intră în vigoare la data publicării, dar există și câteva prevederi care intră în vigoare în 30 de zile de la publicare, precum și unele care se aplică de la 1 ianuarie 2025

Sumar: Ordonanța introduce schimbări semnificative în legislația referitoare la audit, în principal în Legea 162/2017 și OUG 75/1999, adaptând cadrul național la cerințele Directivei CSRD pentru îmbunătățirea raportării de informații sociale și de mediu.

Detalieri esențiale:

• Ordonanța extinde domeniul de aplicare a Legii 167/2017 privind auditul statutar, astfel încât să acesta să acopere și și asigurarea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea, realizată de auditorii financiari sau firmele de audit, care vor prezenta rezultate în rapoarte scrise;
•  Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS) devine autoritatea de reglementare și supraveghere în domeniul raportării privind durabilitatea, stabilind standardele europene aplicabile în acest sens;
• Auditorii financiari trebuie să îndeplinească cerințe suplimentare pentru autorizarea de efectuare a asigurării raportării privind durabilitatea, inclusiv un examen care acoperă legislația și standardele aplicabile durabilității, pregătire practică specifică și testarea cunoștințelor;
• Auditorii autorizați înainte de 1 ianuarie 2024 nu sunt supuși noilor cerințe, iar cei aflați în proces de autorizare trebuie să finalizeze procesul până în 2026 pentru a beneficia și ei de această derogare;
• Mai există și alte modificări punctuale ce țin de activitatea auditorilor, fiind stabilit de exemplu că auditorii care solicită suspendarea activității trebuie să continue plata cotizațiilor, fără excepții. În plus, ASPAAS va stabili prin ordin situațiile care compromit buna reputație a auditorilor sau firmelor de audit, eliminând specificațiile directe din lege;
• Apar și noutăți semnificative legate de accesul în profesia de auditor. Spre exemplu, se permite echivalarea cursurilor de instruire și stagiului pentru persoanele care vor să devină auditori, dacă acestea pot dovedi că au minimum 15 ani experiență profesională în domeniul financiar-contabil și audit sau dacă acestea au calitatea de conducătorii de doctorat în domeniu de cel puțin 5 ani. De asemenea, stagiarii în audit nu mai trebuie să susțină un test de acces, fiind suficientă absolvirea sau înscrierea într-un program de învățământ superior și o reputație bună.
• Modificări există și în privința misiunilor de audit propriu-zise. Astfel, se prevede o durata maximă a contractelor de audit pentru entitățile de interes public: acestea nu pot depăși 10 ani consecutivi. Contractele încheiate înainte de 3 decembrie 2024 și care sunt mai scurte de 10 ani rămân valabile doar până la sfârșitul perioadei maxime admise, în timp ce pentru cele în derulare, care au depășit deja 10 ani, se menționează că ele mai pot continua doar până la 31 decembrie 2025.