MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 25 mai – 10 iunie 2025

MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 25 mai – 10 iunie 2025

Vă prezentăm o nouă ediție a Monitorului Fiscal, buletinul legislativ bilunar realizat de The Tax Institute, primul think tank dedicat politicilor fiscale din România. Publicat o dată la 15 zile, acest material sintetizează cele mai importante reglementări și informații oficiale relevante în domeniul fiscal, oferind contribuabililor și profesioniștilor o imagine clară și structurată asupra modificărilor legislative recente.

În perioada analizată, au fost publicate mai multe acte normative care vizează aspecte administrative și procedurale esențiale pentru aplicarea corectă a legislației fiscale. Printre acestea se numără Ordinul comun ANAF–AVR nr. 689/1750/2025, care instituie un mecanism rapid de schimb de informații între autorități pentru monitorizarea operatorilor străini din sectorul petrol și gaze, precum și Ordinul ANAF nr. 681/2025, care introduce un nou model standardizat de legitimație de control fiscal.

Tot zilele acestea, Ministerul Finanțelor a formalizat și eliminarea procedurilor de acordare a facilităților fiscale pentru sectoarele construcții și agro-alimentar prin Ordinul nr. 855/2025, în contextul modificărilor Codului fiscal valabile de la începutul anului. În paralel, ANAF a publicat o versiune actualizată a Ghidului privind utilizarea sistemului RO e-Transport, clarificând obligațiile declarative pentru transporturile naționale și internaționale de bunuri.

Această ediție cuprinde și o analiză a concluziilor auditului Curții de Conturi asupra activității ANAF din 2023, raport care semnalează disfuncționalități importante în evidența veniturilor bugetare și identifică riscuri fiscale majore asociate firmelor înregistrate la aceeași adresă. De asemenea, prezentăm pe scurt și propunerile recente ale Fondului Monetar Internațional pentru o reformă fiscală coerentă în România, care vizează introducerea impozitării progresive, revizuirea regimului microîntreprinderilor și creșterea eficienței colectării TVA.

Completăm ediția cu un anunț al Autorității Vamale privind punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X la frontiera cu Ucraina, precum și cu alte informații oficiale utile pentru contribuabili. Toate materialele sunt structurate într-un format accesibil, conceput pentru a facilita înțelegerea rapidă și aplicarea corectă a noutăților fiscale.

Ordin ANAF/AVR nr. 689/1750 privind aprobarea Procedurii și condițiilor de transmitere a informațiilor prevăzute la art. 46^2 alin. (22) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Publicare: Monitorul Oficial nr. 503 din 29 mai 2025

Dată de intrare în vigoare: 29 mai 2025

Sumar: Ordinul reglementează un sistem operativ de schimb de informații între ANAF și Autoritatea Vamală pentru aplicarea impozitului suplimentar în sectorul petrol și gaze naturale de către persoanele juridice străine.

Detalieri esențiale:

• Actul normativ instituie un cadru clar de cooperare între Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română (AVR) pentru transmiterea informațiilor prevăzute la art. 46² alin. (22) din Codul fiscal, referitoare la persoanele juridice străine care desfășoară operațiuni în sectoarele petrol și gaze naturale. De principiu, schimbul de informații între cele două instituții trebuie realizat în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la apariția unei situații relevante prin intermediul unor puncte unice de contact online;
• Spre exemplu, AVR are obligația de a transmite către ANAF informații privind persoanele juridice străine care desfășoară operațiuni în domeniul petrolier și al gazelor naturale, începând cu data de 1 ianuarie 2025. Transmiterea se face în termen de 3 zile lucrătoare de la publicarea Ordinului sau de la identificarea ulterioară a altor operatori relevanți;
• ANAF informează AVR atunci când: o persoană juridică sau reprezentantul său a constituit garanția prevăzută de Codul fiscal (alin. 16–20 art. 46^2) / operatorul nu a constituit sau nu a completat garanția, caz în care AVR trebuie să blocheze formalitățile vamale / operatorul remediază situația, caz în care ANAF comunică reluarea dreptului de a efectua formalități vamale și mișcarea produselor accizabile;
• De asemenea, AVR are obligația să transmită până cel târziu în data de 15 a fiecărei luni, către ANAF, situația livrărilor intracomunitare și a operațiunilor vamale efectuate de persoanele juridice
• vizate, inclusiv cantitățile și valorile aferente acestora.

Ordinul ANAF nr. 681/2025 privind legitimațiile de control fiscal

Publicare: Monitorul Oficial nr. 520 din 4 iunie 2025

Dată de intrare în vigoare: 60 de zile de la data publicării (3 august 2025)

Sumar: Ordinul ANAF reglementează forma, precum și circuitul de emitere, utilizare și retragere a legitimațiilor fiscale, asigurând un cadru unitar, legal și modern pentru desfășurarea activităților de control fiscal. Adoptarea acestui nou ordin vine ca o necesitate legislativă și practică generată de schimbările majore în cadrul legal fiscal din România. Ordinul anterior care reglementa legitimațiile inspectorilor (Ordinul ANAF nr. 1.156/2009) fusese emis în baza vechiului Cod de procedură fiscală. Prin urmare, era obligatorie actualizarea reglementării privind legitimațiile de inspecție fiscală, în acord cu actualul Cod de procedură fiscală.

Detalieri esențiale:

• Ordinul ANAF aprobă nou model de legitimație (card PVC, dimensiuni 85×55 mm, fotografie color 20×30 mm), cu elemente de securitate (drapel, stemă, siglă ANAF) și conținut standardizat;
• Noile legitimații vor fi distribuite nominal pe bază de serie și plajă de numere alocată fiecărei structuri regionale a ANAF, fiind emise pe bază de ordin de serviciu semnat de conducătorul structurii. În caz de pierdere/furt, se anulează şi publică în Monitorul Oficial (Partea a III‑a) în termen de 48h;
• Legitimațiile anterioare (emise prin Ordinul nr. 1.156/2009, abrogate prin noul Ordin ANAF) rămân valabile temporar, până la emiterea noilor documente;
• Anexa 1 a Ordinului ANAF nr. 681/2025 aprobă modelul propriu-zis al legitimației de control fiscal, iar aceasta conține: fotografia titularului, numele complet și funcția, seria și numărul unic, elemente vizuale de securitate: stema României, sigla ANAF, fundal tricolor, semnătura președintelui ANAF;
• În Anexa 2 a Ordinului sunt prevăzute repartizările seriilor și numerelor alocate pe regiuni. Practic, fiecare direcție/regiune ANAF are propriul interval numeric pentru codificarea legitimațiilor ceea ce asigură trasabilitatea regională a fiecărui document: spre exemplu, București deține seria A (0001–1000), Cluj – seria C (2001–3000), Timișoara – seria F (6001–7000);
• Anexa 3 stabilește modelul Registrului de evidență nominală a legitimațiilor, unde sunt înregistrate toate documentele eliberate. Acest Registru, care trebuie păstrat la nivelul fiecărei structuri emitente, include: numele titularului, CNP, funcția, data eliberării, seria/numărul legitimației, semnătura de primire, data retragerii;
• Noul act normativ era necesar în contextul în care Ordinul anterior care reglementa legitimațiile fiscale era emis în baza vechiului Cod de procedură fiscală, astfel că a devenit necesară actualizarea cadrului legal în acord cu prevederile actualului Cod de procedură fiscală.
• Potrivit ANAF, atribuțiile organelor fiscale s-au diversificat și extins semnificativ: pe lângă inspecția fiscală propriu-zisă, acestea pot efectua controale inopinate și constatări la fața locului, activități reglementate expres în Codul de procedură fiscală actual, astfel că instituția a actualizat legitimațiile fiscale pentru a asigura legalitatea și eficiența acestor intervenții. Un alt motiv practic a fost nevoia de actualizare a denumirii instituționale de pe legitimații – de la „Ministerul Finanțelor Publice” la „Ministerul Finanțelor” – pentru a reflecta și modificările de identitate instituțională.

Ordinul MF nr. 855/2025 pentru abrogarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 1.528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților fiscale în domeniul construcțiilor și a Ordinului ministrului finanțelor nr. 1.525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților fiscale în sectorul agricol și în industria alimentară

Publicare: Monitorul Oficial nr. 526 din 5 iunie 2025

Dată de intrare în vigoare: 5 iunie 2025

Sumar: Ordinul abrogă procedurile de acordare a facilităților fiscale din sectoarele construcții și agro-alimentar, în contextul în care ele au fost eliminate de la 1 ianuarie 2025 din Codul fiscal.

Detalieri esențiale:

• Actul normativ formalizează eliminarea practică a facilităților fiscale prevăzute până la 1 ianuarie 2025 pentru domeniul construcțiilor și a celui agro-alimentar, prin abrogarea procedurilor prin care ele puteau fi acordate;
• Abrogarea este doar o formalitate, facilitățile fiind eliminate direct din Codul fiscal de la începutul acestui an;
• Concret, prin acest Ordin, MF abrogă Ordinul MF nr. 1.528/2022 privind procedura de obținere a facilităților fiscale în sectorul construcțiilor, precum și Ordinul MF nr. 1.525/2022 cu procedura similară pentru agricultură și industria alimentară;
• Noul Ordin nu introduce norme noi, nu modifică altele – stabilește doar caducitatea celor două ordine existente.

Deși nu sunt acte normative publicate în Monitorul Oficial, detaliem în continuare și alte informații oficiale relevante.

ANAF a publicat o variantă actualizată a Ghidului oficial e-Transport

Publicare: pe pagina ANAF, aici

Sumar: Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat o versiune actualizată a Ghidului privind utilizarea Sistemului RO e-Transport, un instrument digital destinat monitorizării transporturilor rutiere de bunuri, cu accent pe combaterea fraudei fiscale. Ghidul este informativ și se adresează tuturor contribuabililor obligați să utilizeze sistemul.

Detalieri esențiale:

• Noul ghid e-Transport reflectă modificările legislative recente și extinderea cerințelor de raportare și monitorizare pentru transporturile rutiere de bunuri. Documentul este esențial pentru toți contribuabilii implicați în transportul de bunuri riscante sau internaționale și vine în sprijinul acestora cu explicații clare despre obligații, excepții și modul de utilizare a sistemului;
• Obligația de utilizare și extinderea categoriilor de transport monitorizate – inițial, sistemul e-Transport viza exclusiv transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, atât naționale, cât și internaționale. De la finalul anului 2023, sistemul este împărțit în două componente: transporturi naționale de bunuri riscante și transporturi internaționale (care includ atât bunuri riscante, cât și neriscante)
• Criterii de monitorizare a vehiculelor: sunt vizate vehiculele rutiere cu o masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone și care transportă o partidă de bunuri cu masa brută totală > 500 kg sau cu valoare > 10.000 lei;
• Utilizarea aplicației e-Transport: ghidul actualizat oferă detalii operaționale despre: accesarea platformei, completarea datelor despre bunuri și documente sau declararea transporturilor naționale și internaționale (inclusiv a celor neriscante). Reamintim și că, în vederea declarării transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat și al transporturilor rutiere internaționale de bunuri, operatorii economici trebuie să fie înregistrați în SPV, în nume propriu sau prin reprezentant legal (reprezentant desemnat ori împuternicit);
• Excepțiile de la utilizarea e-Transport sunt reflectate și ele în ghidul publicat de ANAF. Conform documentului, nu trebuie declarate: transporturile către/dinspre misiuni diplomatice, NATO, UE, organizații internaționale etc.; transporturile cu produse accizabile în regim suspensiv (monitorizate prin EMCS); coletăria poștală, conform legislației în vigoare;
• De asemenea, ghidul detaliază și regimul sancționator aplicabil în caz de neutilizare sau utilizare incorectă a sistemului, precum și modalitățile de obținere de sprijin din partea autorităților fiscale.

Comunicat: Raportul Curții de Conturi privind auditul de conformitate la ANAF pentru anul 2023

Publicare: pe site-ul Curții de Conturi, aici

Sumar: Curtea de Conturi a României a publicat rezultatele auditului de conformitate desfășurat la ANAF pentru anul 2023, precizând că a emis o concluzie cu rezerve în privința modului în care instituția a gestionat evidența, urmărirea și colectarea veniturilor bugetare. Raportul semnalează disfuncționalități sistemice, inclusiv riscuri fiscale majore legate de firme înregistrate la aceeași adresă, precum și deficiențe în gestionarea creanțelor provenite din sentințe penale.

Detalieri esențiale:

• Auditul efectuat de Curtea de Conturi a evidențiat deficiențe privind: evidența contabilă a veniturilor statului și evidența analitică pe plătitori; stabilirea riscului fiscal; activitatea în domeniul prețurilor de transfer; activitatea de soluționare a cererilor de rambursare a TVA; colectarea creanțelor bugetare din TVA și impozit pe profit.
• Echipa de audit a Curții a efectuat o analiză a datelor furnizate de ANAF și Registrul Comerțului, ajungând la concluzia că este necesară investigarea contribuabililor care au sediile fiscale la aceeași adresă și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat. În cadrul analizei, auditorii au semnalat că peste 47.000 de firme înregistrate la doar 2.440 de adrese generau, la 31.12.2023, datorii cumulate de aproape 30 miliarde lei. În acest context, Curtea de Conturi a recomandat ANAF ca analizele de risc aplicate contribuabililor să fie completate și cu indicatori de risc fiscal care să surprindă și acest comportament neconform. Potrivit raportului de audit, analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a ”îngropa” acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale. Curtea de Conturi arată că cele mai multe dintre aceste societăți comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcționarea ”la grămadă” de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică precum și de faptul că dețin cod valabil de TVA, toate aceste societăți comerciale fiind parte din circuitele de deductibilitate a TVA la nivel național, cu o influență semnificativă în economia TVA;
• Curtea de Conturi a identificat și lipsa unei proceduri operaționale la Serviciul Executare Silită Cazuri Speciale Regional București pentru evidența creanțelor din hotărâri penale, precum și nefuncționarea completă a aplicației informatice aferente;
• De asemenea, instituția subliniază necesitatea consolidării capacității ANAF de a estima și prognoza decalajul de TVA (GAP-ul TVA), în colaborare cu Comisia Europeană, în contextul în care România, deși a înregistrat o ușoară îmbunătățire în 2022 (30,6%), rămâne una dintre țările cu cel mai mare deficit de colectare a TVA din UE;
• La nivelul structurilor teritoriale ale ANAF au fost descoperite venituri suplimentare nedeclarate de peste 572 milioane lei și erori de înregistrare de peste 2,76 miliarde lei;
• Curtea a emis recomandări punctuale pentru remedierea deficiențelor consemnate la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF, cât și pentru remedierea neconformităților consemnate la nivelul aparatului central al ANAF, inclusiv în ceea ce privește analiza de risc fiscal și actualizarea cadrului legal privind înregistrarea sediilor sociale multiple la aceeași adresă.

Raport FMI: Recomandări pentru un sistem fiscal mai echitabil și sustenabil în România

Publicare: site-ul oficial al Fondului Monetar Internațional, aici

Sumar: Într-un nou raport dedicat României, experții FMI propun un pachet coerent de măsuri fiscale structurale care ar putea aduce venituri suplimentare de aproximativ 1,2% din PIB începând cu 2025, contribuind astfel la obiectivul de reducere treptată a deficitului bugetar sub pragul de 3% până în 2031. Măsurile propuse urmăresc îmbunătățirea echității sistemului fiscal, stimularea ocupării și reducerea ineficiențelor din actualul cadru de impozitare.

Detalieri esențiale:

• Printre principalele măsuri recomandate se numără introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice, în locul actualei cote unice de 10%. FMI sugerează două trepte de impozitare (15% și 25%), însoțite de deduceri sporite și beneficii fiscale pentru veniturile mici și medii, inclusiv posibilitatea unor subvenții de tip „in-work benefit”. Se propune și impozitarea pensiilor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului public;
• În domeniul impozitării capitalului și proprietății, raportul recomandă creșterea impozitului pe dividende la 10%, unificarea taxelor pe clădiri și terenuri, eliminarea scutirilor și plafonarea regimului microîntreprinderilor la un nivel mai apropiat de pragul TVA (circa 88.500 EUR), în locul actualului plafon. Se propun și ajustări ale facilităților pentru sponsorizări și investiții, astfel încât acestea să fie mai bine țintite și mai transparente;
• Pe partea de consum, FMI recomandă majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 20% în 2025, cu o posibilă creștere ulterioară la 21%, precum și eliminarea cotelor reduse de TVA, cu excepția celor aplicabile alimentelor de bază. Accizele pentru tutun, alcool, vin și carburanți ar trebui majorate și ajustate anual cu inflația, iar accizele la combustibili ar trebui corelate cu obiectivele de tranziție climatică, fiind însoțite de măsuri de protecție socială pentru gospodăriile vulnerabile.

Comunicat AVR: Sistem avansat de scanare cu raze X instalat la vama Halmeu

Publicare: pe pagina AVR, aici

Sumar: Autoritatea Vamală Română a instalat un nou sistem de scanare cu raze X pentru autovehicule mici la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, ca parte a procesului de modernizare a infrastructurii vamale de la granița cu Ucraina. Acesta este al optulea sistem operațional și contribuie la sporirea securității la frontiera externă a UE.

Detalieri esențiale:

• La sfârșitul lunii mai, a fost pus în funcțiune un sistem de scanare cu raze X pentru autovehicule mici la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, al doilea ca mărime la granița cu Ucraina;
• Sistemul face parte dintr-un plan amplu de modernizare a infrastructurii vamale; până acum, 8 astfel de sisteme sunt operaționale.
• Modernizarea aduce, conform AVR, mai multe beneficii operaționale: creșterea securității la frontiera externă a UE, prin prevenirea contrabandei și a fraudei, reducerea timpilor de așteptare și eficientizarea controalelor, control îmbunătățit prin analiza imagistică în timp real, datorită integrării în Centrul Național de Analiză Imagistică Vamală, precum și optimizarea intervențiilor echipelor operative pe întreg teritoriul național;
• Echipamentele sunt achiziționate prin proiectul „Dezvoltarea eficienței activității de control vamal”, cod 101078862, finanțat prin CCEI, în valoare de 17,18 milioane euro.