MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 10 – 25 iunie 2025

MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 10 – 25 iunie 2025

A venit timpul pentru o nouă ediție a Monitorului Fiscal, buletinul legislativ bilunar realizat de The Tax Institute, primul think tank dedicat politicilor fiscale din România. Publicat o dată la două săptămâni, Monitorul urmărește să ofere o sinteză clară și aplicată a celor mai importante acte normative și informații oficiale din domeniul fiscal, pentru a sprijini contribuabilii și profesioniștii în înțelegerea și aplicarea corectă a legislației în continuă schimbare.

Această ediție aduce în prim-plan două acte normative importante: Ordinul MF nr. 899/2025, care clarifică și unifică regulile de transmitere a raportărilor financiare și contabile pentru entități când acestea optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, și Ordinul ANAF nr. 755/2025, care introduce o modificare tehnică relevantă pentru raportările DAC6 – obligația de a completa și în limba engleză anumite secțiuni semnificative din formularul privind aranjamentele transfrontaliere.

Pe lângă actualizările legislative, prezentăm și o serie de informații oficiale de interes, cu impact major asupra cadrului fiscal din România. Detaliem azi programul de guvernare al noului Cabinet condus de Ilie Bolojan, votat luni în Parlament, care include, printre altele, măsuri ambițioase de consolidare fiscală și de creștere a veniturilor la bugetul de stat: introducerea a două cote de TVA, înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală, revizuirea facilităților fiscale, creșterea impozitului pe dividende și reforma ANAF.

Tot în această ediție, preluăm o informare ANAF care avertizează asupra apariției unui site fals care imită portalul instituției și vizează furtul de date personale prin phishing.

Ca în fiecare ediție a Monitorului Fiscal, noutățile sunt prezentate într-un format clar, structurat și accesibil, care facilitează înțelegerea rapidă și practică a informațiilor esențiale pentru toate categoriile de contribuabili.

Ordin MF nr. 899/2025 cu privire la reglementarea modalității de raportare de către entitățile care optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic

Publicare: Monitorul Oficial nr. 550 din 16 iunie 2025

Dată de intrare în vigoare: 16 iunie 2025

Sumar: Actul normativ publicat de Ministerul Finanțelor oferă un cadru clar, actualizat și unitar pentru raportarea contabilă a entităților cu exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, asigurând transparență, comparabilitate și eliminarea ambiguităților din reglementările anterioare.

Detalieri esențiale:

• Ordinul reglementează unitar modalitatea de raportare contabilă pentru entitățile care aleg un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic (operatori economici sau persoanele juridice fără scop patrimonial), înlocuind prevederile dispersate din mai multe acte normative anterioare, pe care le și abrogă prin acest nou act normativ (printre altele este vorba despre abrogări ale Art. 10 și 11 din OMFP nr. 864/2010, Art. VI din OMFP nr. 4160/2015, Art. 10 din OMFP nr. 895/2017);
• Conform noilor prevederi, entitățile care aleg un exercițiu financiar diferit trebuie să depună, pe lângă situațiile financiare anuale proprii  încheiate la data aleasă pentru acestea, și raportări contabile anuale la 31 decembrie, iar termenul acestora de depunere este data de 31 mai al exercițiului financiar următor (sau prima zi lucrătoare următoare acestei zile, dacă 31 mai este nelucrătoare);
• Actul normativ stabilește că persoanele care optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic sunt obligate ca, la întocmirea bilanțului/situației poziției financiare, să înscrie și soldurile la data de 1 ianuarie a exercițiului financiar precedent celui la care se referă situațiile financiare anuale, pe lângă sumele corespunzătoare celor două date de raportare;
• În mod similar, la întocmirea contului de profit și pierdere/situației performanței financiare/contului rezultatului exercițiului, sumele corespunzătoare perioadei precedente celei de raportare vor cuprinde rulajele înregistrate de la data de 1 ianuarie a exercițiului financiar precedent celui la care se referă situațiile financiare anuale, până la începutul acelei perioade de raportare.
• Ordinul mai precizează că entitățile care trebuie să depună și situația modificărilor capitalului propriu vor prezenta modificările capitalurilor proprii prin raportare la începutul și finalul perioadei de raportare;
• În cazul în care entitatea trebuie să depună și situația fluxurilor de trezorerie, ea va prezenta pentru exercițiul financiar precedent celui de raportare fluxurile de trezorerie înregistrate de la data de 1 ianuarie a exercițiului financiar precedent celui la care se referă situațiile financiare anuale, până la începutul acelei perioade de raportare;
• Ordinul MF oferă și un exemplu pentru înțelegerea mai clară a regulilor, luând ca studiu de caz o entitate care aplică Reglementările contabile din OMFP 1802/2014 și își alege ca dată de raportare pentru situațiile financiare anuale data de 31 martie 2025. Pentru această entitate:

◦ bilanțul va cuprinde 3 coloane cu solduri la următoarele date: 1 ianuarie 2024, 1 aprilie 2024 și 31 martie 2025;
◦ contul de profit și pierdere va cuprinde, la rândul său, două coloane cu rulaje corespunzătoare perioadelor 1 ianuarie 2024-31 martie 2024 și 1 aprilie 2024-31 martie 2025;
◦ modificările capitalurilor proprii se prezintă prin raportare la data de 1 aprilie 2024, respectiv 31 martie 2025;
◦ fluxurile de trezorerie raportate corespund perioadelor 1 ianuarie 2024-31 martie 2024 și 1 aprilie 2024-31 martie 2025.

• Actul normativ oferă și reglementări pentru situațiile în care entitățile își modifică data aleasă pentru întocmirea de situații financiare anuale și revin la aplicarea anului calendaristic ca exercițiu financiar de raportare. În acest caz, soldurile bilanțiere raportate începând cu următorul exercițiu financiar încheiat se referă la data de 1 ianuarie, respectiv 31 decembrie, iar rulajele conturilor de venituri și cheltuieli corespund exercițiului financiar curent, respectiv exercițiului financiar precedent celui de raportare. MF explicitează aceste reguli prin exemplul unei entități care a ales ca dată de raportare pentru situațiile financiare anuale data de 31 august și revine la anul calendaristic începând cu data de 1 ianuarie 2025: bilanțul va cuprinde solduri la următoarele date: 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2025, iar contul de profit și pierdere va cuprinde două coloane cu rulaje corespunzătoare perioadelor 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024 și 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025;
• Prin acest Ordin, MF clarifică și situația entităților care au ales o durată diferită a exercițiului financiar și care participă la operațiuni de fuziune, divizare sau de lichidare și întocmesc situații financiare anuale cu scop general, la data aleasă pentru aceste operațiuni. MF arată că aceste raportări anuale reprezintă situații financiare cu scop special, pentru care nu se impune raportarea de informații comparative, astfel că respectivele situații financiare vor cuprinde informațiile corespunzătoare datei stabilite pentru efectuarea operațiunilor de fuziune, divizare sau lichidare.

Ordinul ANAF nr. 755/2025 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.029/2020 privind aprobarea formularului utilizat de intermediarii sau contribuabilii relevanți, după caz, în vederea raportării informațiilor cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării

Publicare: Monitorul Oficial nr. 566 din 19 iunie 2025

Dată de intrare în vigoare: 19 iunie 2025

Sumar: Ordinul ANAF vine cu o modificare tehnică, dar semnificativă pentru profesioniștii implicați în raportarea DAC6 pentru că introduce obligația ca anumite elemente esențiale din aceste declarații să fie raportate și în limba engleză, nu numai în română.

Detalieri esențiale:

• Ordinul ANAF modifică Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 1029/2020, privind formularul de raportare a aranjamentelor transfrontaliere (DAC6) și introduce o dublă cerință lingvistică obligatorie, esențială pentru schimbul automat de informații între autoritățile fiscale din UE. Modificarea contribuie la eficiența cooperării fiscale internaționale și era necesară pentru alinierea legislației naționale la cerințele lingvistice ale Directivei (UE) 2018/822 (DAC6) și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2378;
• Mai exact, actul normativ introduce obligația cerută de legislația europeană ca cele două elemente esențiale ale raportărilor DAC6 – Descrierea aranjamentului transfrontalier (punctul 5) și Prevederile legale naționale care constituie baza acestuia (punctul 6) – să fie completate în ambele limbi: română și engleză;
• Anterior, completarea în română era obligatorie, iar traducerea în engleză era opțională;
• Reamintim că punctul 5 – Descrierea aranjamentului transfrontalier vizează un rezumat al conținutului aranjamentului transfrontalier (activități economice relevante, scopuri, denumire uzuală, dacă există), în timp ce punctul 6 face referire la dispozițiile legale naționale care constituie baza aranjamentului raportat prin DAC6.

Deși nu sunt acte normative publicate în Monitorul Oficial, detaliem în continuare și alte informații oficiale relevante.

Programul de Guvernare al Cabinetului condus de Ilie Bolojan – măsuri fiscale propuse

Publicare: pe pagina Parlamentului, aici

Sumar: Parlamentul a acordat luni seară votul de încredere pentru Guvernul Bolojan (susținut de o coaliție formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale), după ce în aceeași zi miniștrii desemnați ai Cabinetului au fost audiați în ședințe-fulger de 30 de minute de către comisiile de specialitate parlamentare. Guvernul Bolojan a primit 301 voturi ”pentru” și 9 ”împotrivă” în Parlament, iar ulterior a depus jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni, la scurt timp fiind semnat de către Președintele României și decretul pentru numirea guvernului cu 16 miniștri (dintre care doi sunt și vicepremieri) și alți trei vicepremieri fără portofolii. Noul Cabinet și-a început oficial activitatea în seara aceleiași zile, când a avut loc și prima ședință a miniștrilor la Palatul Victoria. Detaliem mai jos componența și programul de guvernare al noului Cabinet, precum și principalele măsuri cu impact fiscal și de taxare anunțate de Guvernul tocmai instalat.

Detalieri esențiale:

• Noul Guvern condus de Ilie Bolojan este format din cinci vicepremieri și 16 miniștri: Marian Neacșu – vicepremier, Tánczos Barna – vicepremier, Dragoș Anastasiu – vicepremier pentru reformă; Cătălin Predoiu – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier; Ionuț Moșteanu – ministrul Apărării Naționale, vicepremier; Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor; Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii; Radu Marinescu – ministrul Justiției; Radu Miruță – ministrul Digitalizării și Economiei; Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății; Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Florin Barbu – ministrul Agriculturii; Florin Manole – ministrul Muncii; Andras Demeter Istvan – ministrul Culturii; Daniel David – ministrul Educației; Oana Țoiu – ministrul Afacerilor Externe; Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene; Bogdan Ivan – ministrul Energiei; Diana Buzoianu – ministrul Mediului;
• Programul de guvernare cu care noul Cabinet s-a prezentat în Parlament și pentru care a primit votul de încredere al deputaților și senatorilor este construit, spune documentul, pe trei piloni fundamentali: ordine în finanțele publice (ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor), bună guvernare (ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale) și respect pentru cetățeni (exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența);
• Programul propune o reformă profundă a relației stat–mediu de afaceri și a pieței muncii, iar pe fiecare dintre cele trei direcții enumerate de Guvern au fost gândite mai multe măsuri specifice. Spre exemplu, pe axa Ordine în finanțele publice, măsurile vizează, printre altele, un deficit bugetar redus, eliminarea facilităților, creșterea taxării la pensiile mari, majorarea impozitului pe dividende, două cote de TVA, taxe noi (dividende, imobiliare, criptomonede etc.), pe axa Bună guvernare și simplificare, sunt țintite reorganizarea și eficientizarea aparatului public și redimensionarea sistemului de stat, reforma ANAF și Vamă, în timp ce pe axa Respect pentru cetățeni și piața muncii sunt prevăzute măsuri legate de creșterea predictibilității pentru companii prin politici coerente (inclusiv taxarea muncii nedeclarate), implementarea măsurilor de stimulare a ocupării (prime pentru tineri, ucenicie, părinți, mobilitatea forței de muncă), limitarea cumulului pensie-salariu în sectorul public, eliminarea excepțiilor de pensionare anticipată și reducerea tensiunii pe piața muncii prin reglementare modernă;
• Măsurile propuse pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale:

◦ ANAF, Antifraudă, VAMA – să fie plasate în afara algoritmului politic și să fie supuse reorganizării și indicatorilor de performanță. Tot aici, se urmărește finalizarea digitalizării fiscale, dar și controale pe baza analizelor de risc;
◦ Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
◦ Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
◦ Modificarea Legii insolvenței pentru înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
◦ Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia;
◦ Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
◦ Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariurilor și a tranzacțiilor bancare asociate acestora, precum și descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
◦ Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
◦ Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt;
◦ Taxarea veniturilor de pe platformele social media;
◦ Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
◦ Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
◦ Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
◦ Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic ori aerian;
◦ Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
◦ Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (de exemplu: cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale etc.);

• Măsuri propuse pentru consolidare fiscală:

◦ Reașezarea TVA la două cote (documentul nu le precizează, dar o variantă de lucru citată de presă anterior prevedea TVA de 9% pentru alimente, medicamente, energie și lemn de foc și de 19% pentru celelalte produse și servicii vor avea TVA de 19%);
◦ Creșterea accizelor;
◦ Impunerea de CASS la pensiile mari;
◦ Creșterea impozitului pe dividende (documentul nu precizează noua valoare, dar o variantă de lucru citată de presă anterior prevedea o majorare de la 10 la 16%);
◦ Impozitul pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon PNRR);
◦ Taxa Ecologică (jalon PNRR);
◦ Taxa de rovignetă, actualizată;

• În sfera de reglementare și taxare a muncii, Programul de guvernare prevede:

◦ combaterea muncii la negru/gri – eliminarea formelor mascate de angajare. Stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor;
◦ transpunerea Directivei (UE) 2024/2831, care va reclasifica lucrătorii de platformă ca angajați, ceea va introduce responsabilitatea platformelor pentru contribuții sociale și protecție;
◦ scheme pentru stimularea angajării în privința tinerilor („Primul loc de muncă”: 1.000 lei în primul an + 1.250 în al doilea), ucenicie pentru peste 30‑ani („FORMACTIV”: 2.250 lei/lună) și pentru părinți cu ≥3 copii (2.250 lei/lună timp de 12 luni);
◦ o schemă de sprijin „Un loc de muncă acasă în România” care să prevadă prime de instalare, activare și stabilitate pentru românii reîntorși în țară;
◦ revenirea părinților în muncă part-time cu păstrarea indemnizației 50% – contract maxim 4 h/zi cu jumătate din indemnizație. Stimularea inserției pe piața muncii și asigurarea unui echilibru adecvat între viața profesională și responsabilității de părinte;
◦ concediu creștere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajați de a beneficia de concediu în locul părinților. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viață, în special în contextul în care părinții revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează și valorizarea rolului activ al bunicilor în viața copilului și în echilibrul familial;
◦ eliminarea aproape totală a cumulului pensie–salariu în sectorul public și restrângerea excepțiilor de pensionare anticipate.

ANAF avertizează asupra unui site fals care imită portalul oficial al Fiscului și care vizează furtul de date personale

Publicare: pe pagina ANAF, aici

Sumar: Agenția Națională de Administrare Fiscală avertizează că un site fals care imită portalul oficial încearcă să fure date personale prin phishing și recomandă contribuabililor să acceseze doar www.anaf.ro și să nu completeze formulare suspecte.

Detalieri esențiale:

• ANAF informează contribuabilii, într-un documentul publicat pe 19 iunie, că a identificat un site fals – https://anaf-ro.web.app/public/index.html – care imită interfața portalului oficial și care are ca scop furtul de date personale, bancare și fiscale prin metode de tip phishing;
• Site-ul identificat folosește denumiri și elemente grafice asemănătoare cu cele de pe portalul oficial al ANAF, însă el nu aparține Fiscului și reprezintă o tentativă de înșelăciune informatică;
• Instituția subliniază că singura sa adresă oficială este www.anaf.ro, iar orice altă variantă, mai ales cu terminații neobișnuite (.net, .info, .com.ro etc.), poate fi periculoasă;
• Contribuabilii sunt sfătuiți să nu completeze formulare apărute pe astfel de site-uri și, în cazul în care au furnizat informații sensibile, să contacteze de urgență autoritățile competente și instituțiile bancare;
• Instituția mai precizează că lucrează împreună cu structurile de securitate cibernetică pentru blocarea acestor site-uri și identificarea autorilor fraudelor.