MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 25 aprilie – 10 mai 2025

MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 25 aprilie – 10 mai 2025

Ediția de azi a Monitorului fiscal vine într-un context atipic, marcat de o pauză în activitatea legislativă națională din domeniul fiscalității, cauzată de vacanța bugetară de Paște și Ziua Muncii, urmată de demisia Guvernului în 5 mai și numirea unui Guvern interimar. Subliniem cu această ocazie că, spre deosebire de un Guvern care a fost validat de o majoritate parlamentară, Guvernul interimar are atribuții mult mai limitate – nu are dreptul să propună legi noi sau să emită ordonanțe de urgență, activitatea sa limitându-se doar la acte administrative care permit funcționarea aparatului administrativ până la votarea unui executiv cu puteri depline.

În absența unor noi acte normative fiscale interne, atenția acestei ediții se concentrează pe o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care vizează tarifele vamale într-un litigiu în care este implicată România (cauza C-252/24). În plus, pe plan fiscal intern, se mai remarcă în această perioadă și încetarea definitivă a efectelor juridice pentru două articole din Codul de procedură fiscală, declarate anterior neconstituționale de CCR, ca urmare a expirării termenului legal în care Parlamentul sau Guvernul puteau interveni legislativ pentru a le pune în acord cu decizia Curții Constituționale.

De asemenea, în perioada analizată ANAF a emis mai multe comunicate de interes: unul privind suspendarea temporară a procesului de înrolare în aplicația e-Transport și altele, prin care anunță atât lansarea unui program național de conformare fiscală adresat persoanelor fizice care obțin venituri din activități medicale sau stomatologice, cât și o serie de resurse informative utile pentru această categorie de contribuabili.

În final, prezentăm și principalele concluzii din Raportul de performanță al ANAF pentru anul 2024, un document care oferă o imagine detaliată asupra progreselor realizate în materie de colectare bugetară, digitalizare și combatere a evaziunii fiscale în anul precedent.

Decizia CJUE în cauza C-252/24 – interpretarea unor clasificări tarifare din Nomenclatura combinată – cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel București

Publicare: pe pagina CJUE, aici

Data pronunțării: 8 mai 2025

Sumar: Prin această hotărâre, CJUE a decis că un supliment alimentar lichid consumat ca atare (în acest caz precis a fost vorba de „Feroglobin liquid plus”), trebuie clasificat tarifar la poziția 2202 din Nomenclatura Combinată ca băutură nealcoolică, și nu la poziția 2106, chiar dacă este etichetat ca supliment alimentar, confirmând practic o interpretare a Autorității Vamale Română în defavoarea importatorului care susținea cealaltă variantă.

Detalieri esențiale:

• Această cauză privește clasificarea tarifară, în cadrul Nomenclaturii Combinate (NC), a unui supliment alimentar lichid denumit „Feroglobin liquid plus”, importat în România de Prisum Healthcare SRL. Produsul, destinat susținerii sănătății prin aport de fier, vitamine și minerale, era comercializat sub formă lichidă în flacoane de 200 ml și recomandat a fi consumat în doză de două lingurițe pe zi. Autoritatea Vamală Română a decis încadrarea produsului la poziția 2202 din NC, destinată băuturilor nealcoolice, în timp ce importatorul a susținut că ar trebui clasificat la poziția 2106, care include „preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte”, cum ar fi suplimentele alimentare.
• Instanța română a sesizat CJUE pentru a clarifica dacă forma lichidă a unui supliment alimentar exclude în mod automat clasificarea sa la poziția 2106 și impune încadrarea la poziția 2202. CJUE a analizat definițiile și notele explicative din NC și Sistemul Armonizat (SA), precum și jurisprudența anterioară, inclusiv cauza Dr Ritter și Swiss Caps, și a concluzionat că produsele lichide destinate consumului direct, indiferent de cantitate sau scop (inclusiv cele denumite „suplimente alimentare”), pot fi încadrate la poziția 2202 dacă nu există o poziție mai specifică în nomenclatură.
• Curtea a subliniat că natura lichidă și faptul că produsul este destinat consumului direct constituie criterii obiective relevante. De asemenea, denumirea de „supliment alimentar” în sensul Directivei 2002/46/CE nu influențează clasificarea tarifară, întrucât directivele privind etichetarea alimentelor au scopuri diferite față de regulamentele vamale. În consecință, nu doar forma capsulei (ca în cazul Swiss Caps), ci și forma lichidă poate conduce la încadrarea într-o altă poziție – în acest caz, la poziția 2202.
• Astfel, CJUE a stabilit că produsul „Feroglobin liquid plus” trebuie clasificat tarifar la poziția 2202 din NC, ca băutură nealcoolică, chiar dacă este destinat să contribuie la sănătatea consumatorului. Aceasta reflectă o abordare pragmatică a Curții, orientată spre caracteristicile fizice și utilizarea practică a produsului, mai degrabă decât pe eticheta comercială sau pe intenția declarată a producătorului.
• Această decizie are implicații importante pentru operatorii economici care importă suplimente alimentare sub formă lichidă: clasificarea lor vamală nu este garantată la poziția 2106, ci depinde de forma și modul de consum al produsului. În plus, aceasta afectează direct nivelul taxelor vamale aplicabile, întrucât pozițiile 2106 și 2202 au rate diferite de taxare.

Două prevederi din Codul de procedură fiscală și-au încetat definitiv efectele juridice

Sumar: Începând cu 2 mai 2025, două prevederi din Codul de procedură fiscală, referitoare la răspunderea solidară a persoanelor juridice în cazul debitorilor insolvabili sau insolvenți, au încetat să mai aibă efecte juridice, după ce Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale pe 18 martie 2025. Aceste prevederi reglementau situațiile în care persoane juridice răspundeau pentru datoriile fiscale ale debitorilor, în funcție de legăturile contractuale sau de personal cu aceștia. CCR a considerat că formularea lor era vagă și risca interpretări abuzive din partea autorităților fiscale și a impus reglementări mai clare și mai obiective în această privință. Deși Guvernul și Parlamentul aveau 45 de zile pentru a modifica legislația fiscală, lipsa de intervenție a acestora a dus la încetarea definitivă a efectelor celor două articole.

Detalieri esențiale:

• Începând cu data de 2 mai 2025, două prevederi din Codul de procedură fiscală, mai exact articolul 25 alineatul (3) literele b) și c), au fost oficial eliminate din ordinea juridică, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) le-a declarat neconstituționale prin Decizia nr. 49/2025. Publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial din 18 martie a declanșat automat o perioadă de 45 de zile în care Guvernul sau Parlamentul ar fi putut modifica legislația pentru a o pune în acord cu observațiile Curții. Lipsa acțiunii legislative în acest interval a dus la încetarea definitivă a efectelor celor două articole;
• Articolele în cauză reglementau situații în care persoane juridice puteau răspunde solidar pentru obligațiile fiscale ale unor debitori insolvabili sau insolvenți, dacă existau legături semnificative de afaceri sau de personal între aceștia. Mai exact, se avea în vedere existența unor relații contractuale relevante cu clienții, furnizorii, angajații sau prestatorii de servicii ai debitorului, situații care, anterior deciziei CCR, erau considerate suficiente pentru atragerea răspunderii fiscale;
• Curtea Constituțională a justificat decizia de neconstituționalitate prin faptul că reglementările respective erau formulate vag și într-un mod lipsit de predictibilitate, ceea ce permitea interpretări arbitrare din partea autorităților fiscale. Judecătorii au subliniat nevoia unor criterii clare, obiective și bine definite în Codul de procedură fiscală, care să ghideze aplicarea răspunderii solidare în mod corect și echitabil, fără riscul unor abuzuri administrative;
• Deși Curtea a oferit o perioadă de grație de 45 de zile în care Guvernul sau Parlamentul putea ajusta prevederile criticate, această oportunitate nu a fost valorificată. Lipsa unei intervenții legislative până la expirarea termenului, în data de 2 mai, a făcut ca prevederile declarate neconstituționale să-și înceteze definitiv efectele juridice, eliminând astfel cele două reglementări din mecanismul legal de atragere a răspunderii solidare.

Comunicat ANAF: Suspendarea temporară a înrolării în aplicația mobilă e-Transport

Publicare: pe pagina ANAF, aici

Sumar: ANAF anunță suspendarea temporară a înrolării în aplicația mobilă e-Transport din cauza lucrărilor de mentenanță necesare și a modificărilor legislative recente care vizează acest sistem.

Detalieri esențiale:

• ANAF informează contribuabilii că, în perioada următoare, serviciul de înrolare în aplicația mobilă eTransport va fi indisponibil, fără să explice în mod punctual despre ce perioadă de timp este vorba;
• Această decizie este determinată de activități programate pentru mentenanța și îmbunătățirea aplicației, precum și de modificările legislative introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 29/2025 (care a suspendat până la finalul acestui an sancțiunile e-Transport referitoare la monitorizarea GPS);
• ANAF subliniază că măsura este temporară și că aplicația mobilă eTransport va continua să funcționeze pentru utilizatorii care s-au înrolat deja înainte de această suspendare.

Comunicat ANAF: Se lansează un program de conformare fiscală pentru CMI și PFI, precum și o broșură informativă și alte resurse dedicate acestor contribuabili

Publicare: pe pagina ANAF, aici

Sumar: ANAF a inițiat un program de conformare fiscală desfășurat la nivel național până la finalul anului 2025, adresat persoanelor fizice care desfășoară activități medicale sau stomatologice, fie ca PFI, fie prin cabinete medicale individuale (CMI), iar în acest scop a publicat o broșură informativă care oferă îndrumări privind obligațiile fiscale și organizează seminare web pentru completarea corectă a declarațiilor.

Detalieri esențiale:

• ANAF a anunțat un program de conformare fiscală, care se va desfășura la nivel național până la finalul anului, adresat persoanelor fizice care desfășoară activități medicale sau stomatologice sub forma cabinetelor medicale individuale (CMI) sau ca persoane fizice independente (PFI).
• Scopul principal este creșterea gradului de conformare fiscală, prin înregistrarea corectă, depunerea declarațiilor, declararea veniturilor reale și plata obligațiilor fiscale corespunzătoare;
• Programul urmărește, totodată, reducerea neconformării, identificarea celor care evită declararea corectă a veniturilor și oferirea de sprijin prin informare și îndrumare fiscală.
• ANAF subliniază că această acțiune face parte dintr-o strategie mai amplă de colaborare cu contribuabilii și de promovare a conformării voluntare, esențială pentru buna funcționare a sistemului fiscal.
• În sprijinul acestui demers, ANAF a publicat o broșură informativă special dedicată medicilor, care detaliază obligațiile fiscale legate de impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Broșura oferă explicații clare privind Declarația Unică (D212), Declarația anuală de venit (D204), precum și metodele de stabilire a venitului net anual impozabil. De asemenea, ANAF invită contribuabilii interesați să participe la două seminare web organizate pe 15 și 21 mai 2025, în care vor fi prezentate informații utile despre completarea și depunerea Declarației Unice.

Raportul de performanță ANAF pentru anul 2024

Publicare: pe pagina ANAF, aici

Sumar: Raportul de performanță al Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru anul 2024, publicat în data de 6 mai 2025, oferă o imagine detaliată asupra activităților desfășurate și a rezultatelor obținute de instituție în anul precedent. Printre altele, documentul evidențiază progresele înregistrate în colectarea veniturilor bugetare, digitalizarea serviciilor fiscale și combaterea evaziunii fiscale.

Detalieri esențiale:

• ANAF a colectat în 2024 venituri bugetare nete în valoare de 459,87 miliarde lei, cu 18,87% mai mult decât în 2023. Aceasta reprezintă 26,06% din PIB-ul României, în creștere cu aproape 2 puncte procentuale față de anul precedent. Cea mai mare parte a veniturilor provine din TVA (29,2%) și contribuții de asigurări sociale (27,3%). Conform datelor publicate de instituție, gradul de realizare al programului de colectare a fost de 99,29%;
• ANAF a accelerat implementarea sistemelor digitale, iar platforme precum RO e-Factura, RO e-Transport și RO e-TVA care au fost extinse pe parcursul anului trecut au generat milioane de documente electronice. Potrivit datelor ANAF, au fost emise 473,8 milioane de facturi electronice, dintre care peste 48 milioane în relații B2G. De asemenea, mai arată Fiscul în raport, peste 600.000 de case de marcat au fost conectate la serverele ANAF, cu mult peste ținta din PNRR.
• Din perspectiva eforturilor de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, ANAF explică în raportul publicat că, prin inspecții și controale fiscale, a stabilit obligații suplimentare de 5,56 miliarde lei și a emis 15.432 notificări de conformare, vizând riscuri fiscale estimate la 4,64 miliarde lei. În același timp, au fost emise peste 64.000 de sesizări penale, iar prejudiciul estimat al fraudelor este de 5,89 miliarde lei. Instituția mai arată în document că a dezvoltat un modul pentru detectarea fraudei intracomunitare de TVA, în cadrul e-Factura, dar și că a consolidat folosirea indicatorilor de risc și a sistemelor informatice pentru selecția contribuabililor cu risc fiscal ridicat.
• În domeniul activității de executare silită, încasările ANAF au fost de 21,53 miliarde lei, cu 36,4% mai mult față de 2023. Instituția mai notează și că a transmis aproape 3 milioane de somații și implementat un sistem informatic automat pentru popriri – e-Popriri, care a comunicat peste 2,5 milioane acte de executare. De asemenea, au fost organizate 964 de licitații publice pentru valorificarea bunurilor sechestrate, cu o valoare totală de adjudecare de 26 milioane lei.
• Datele vizând gestionarea arieratelor publicate de ANAF arată că instituția a recuperat 80,15 miliarde lei din arieratele fiscale (58,1% din totalul arieratelor înregistrate), iar majoritatea arieratelor provin de la persoane juridice (89%), dintre care cele mai multe de la contribuabili mici și mijlocii. Din perspectiva facilităților fiscale disponibile în această zonă, ANAF constată că la finalul anului 2024 erau în derulare 38.540 eșalonări la plată în valoare de 11,38 miliarde lei, iar 71% din această sumă reprezintă eșalonări în formă simplificată. Încasările din ratele de eșalonare au fost de 6,89 miliarde lei.
• Raportul mai subliniază că ANAF a crescut gradul de digitalizare al interacțiunii cu publicul: au fost realizate 88.707 programări online, au fost organizate 88 de seminarii web și s-au răspuns la peste 2 milioane de apeluri. Spațiul Privat Virtual (SPV) a rămas principalul canal de comunicare, iar 85,62% dintre contribuabili preferă interacțiunea online. Totuși, 40% dintre utilizatori s-au declarat nemulțumiți de funcționalitatea site-ului ANAF.
• Gradul de conformare voluntară la declarare a fost de 93,3%, iar la plată de 86,4%, indicând o încredere sporită în sistemul fiscal și în capacitățile ANAF. Lipsa lichidităților financiare a fost identificată ca principal obstacol în plata obligațiilor. Pentru creșterea conformării, ANAF a emis 93.917 notificări de conformare pentru diferențe fiscale semnificative.
• Ca reforme instituționale și eficiență internă, ANAF punctează printre altele în raportul său de performanță că a absorbit Direcția Marilor Contribuabili și că a reorganizat direcția de control fiscal în trei structuri specializate, dar și că a fost continuată evaluarea prin modelele de maturitate OCDE privind resursele umane, reducerea arieratelor și managementul riscurilor. Un alt element menționat de instituție este și cel al automatizării proceselor de rutină, ceea ce i-a permis realocarea personalului spre activități de valoare adăugată.
• Prioritățile instituției pentru 2025 vizează continuarea digitalizării, îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili și eficientizarea colectării veniturilor.