Previziunile economice de primăvară ale CE: Redresare lentă, dar presiuni fiscale în creștere. Cum se vede România de la Bruxelles?

Previziunile economice de primăvară ale CE: Redresare lentă, dar presiuni fiscale în creștere. Cum se vede România de la Bruxelles?

Comisia Europeană a publicat, în mai 2025, previziunile economice de primăvară, în care conturează o imagine mixtă a economiei europene: pe de o parte, o revenire treptată a activității economice, iar pe de altă parte, dezechilibre fiscale persistente în mai multe state membre, între care România se remarcă în mod special. Autoritățile europene anticipează o redresare economică lentă în 2025, în timp ce presiunile asupra finanțelor publice și deficitele bugetare ridicate devin o preocupare centrală.

Comisia Europeană a publicat pe 19 mai raportul „Previziunile economice de primăvară 2025: Creștere moderată într-un context global marcat de incertitudine economică” (în original: Spring 2025 Economic Forecast – Moderate growth amid global economic uncertainty), realizat de Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare. Documentul reprezintă analiza oficială semestrială a perspectivelor macroeconomice ale Uniunii Europene, zonei euro și statelor membre. Previziunile includ estimări actualizate privind creșterea PIB-ului, inflația, piața muncii, soldul bugetar și datoria publică, pe termen scurt și mediu (2024–2025).

Raportul din primăvara anului 2025 se axează pe redresarea economică modestă a Europei într-un climat internațional instabil, afectat de tensiuni comerciale, incertitudini geopolitice și costuri ridicate de finanțare. Documentul evidențiază o revenire treptată a cererii interne, o inflație în scădere spre țintele băncilor centrale și un deficit bugetar agregat al UE ce rămâne peste pragul de 3% din PIB, subliniind nevoia de consolidare fiscală sustenabilă.

Raportul oferă, de asemenea, o analiză detaliată pe țări și constituie sursa de referință pentru evaluarea compatibilității politicilor economice și bugetare naționale cu regulile europene.

Inventariem astăzi principalele concluzii publicate în 19 mai de Comisia Europeană:

Redresare economică modestă în UE și zona euro

Potrivit Comisiei, produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene ar urma să crească cu 1,5% în 2025, iar cel al zonei euro cu 1,3%. Această accelerare modestă reflectă îmbunătățirea treptată a consumului privat și reluarea investițiilor, în contextul unei inflații în scădere și a unei piețe a muncii reziliente. Cu toate acestea, dinamica este fragilă și expusă riscurilor externe — în special politicii monetare globale și tensiunilor geopolitice.

Inflația revine spre ținta BCE, dar incertitudinile persistă

Inflația în zona euro este așteptată să atingă 2,1% în 2025, în timp ce la nivelul întregii Uniuni se estimează o rată de 2,4%. Procesul de dezinflație este susținut de scăderea prețurilor la energie și de normalizarea lanțurilor de aprovizionare. Totuși, Comisia avertizează că, în absența unei detensionări durabile a mediului geopolitic și a unei alinieri coerente a politicilor fiscale cu obiectivele de sustenabilitate bugetară, revenirea economică ar putea fi afectată.

România, văzută de la Bruxelles: Între creștere anemică și dezechilibru fiscal sever

România este evidențiată în raport ca unul dintre statele membre cu cele mai pronunțate riscuri fiscale. Estimările actualizate indică o creștere economică de doar 1,4% în 2024, cu o ușoară redresare la 2,5% în 2025. În mod alarmant, deficitul bugetar este prognozat la 8% din PIB în 2024 și 7,9% în 2025 — valori care plasează România pe o traiectorie divergentă față de angajamentele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Dezechilibrul structural al bugetului este generat în principal de creșterea rigidă a cheltuielilor, în special în zona salariilor din sectorul public, transferurilor sociale și pensiilor. Totodată, veniturile fiscale nu reușesc să țină pasul cu dinamica cheltuielilor, fiind afectate de o bază de impozitare îngustă și de performanța slabă a colectării.

Comisia notează că previziunile nu includ încă efectele potențiale ale măsurilor de consolidare fiscală incluse în planul guvernamental prezentat în toamna lui 2024. Cu toate acestea, autoritățile europene subliniază că, în absența implementării rapide și coerente a acestor măsuri, România riscă să iasă din parametrii sustenabilității fiscale, afectând încrederea piețelor și eligibilitatea pentru fondurile europene.

Pentru România, această evaluare constituie un semnal de alarmă ferm că procesul de consolidare fiscală nu mai poate fi amânat, fiind necesar un pachet coerent de măsuri care să vizeze:

• lărgirea bazei de impozitare și digitalizarea accelerată a ANAF;
• revizuirea regimurilor fiscale speciale și a scutirilor nejustificate;
• controlul strict al cheltuielilor permanente ale statului;
• prioritizarea investițiilor productive cu impact bugetar neutru sau pozitiv pe termen mediu.

Comisia Europeană ne oferă, prin aceste previziuni, mai mult decât o simplă radiografie economică. Ea transmite indirect și un avertisment clar: în timp ce Europa merge spre stabilizare, România riscă să devină o excepție negativă dacă nu acționează decisiv pentru restabilirea sustenabilității fiscale.

The Tax Institute susține un dialog fiscal bazat pe date, principii și responsabilitate – iar acest moment impune acțiune, nu amânare. O reformă fiscală curajoasă și structurată este singura cale viabilă pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice și pentru păstrarea credibilității României în fața instituțiilor europene și a piețelor financiare.

Echipa The Tax Institute