Interviu: Extinderea reținerii la sursă pentru taxele datorate de persoanele fizice: Ce soluție e propusă de fiscaliști și de ce

Interviu: Extinderea reținerii la sursă pentru taxele datorate de persoanele fizice:
Ce soluție e propusă de fiscaliști și de ce

11 august 2026

O amplă reformă a taxării veniturilor personale, care are la bază aplicarea impozitului și a contribuțiilor sociale la pensii (CAS) și sănătate (CASS) în funcție de banii câștigați, a fost propusă recent de think tank-ul The Tax Institute. Iar una dintre propunerile concrete incluse în lista de măsuri este extinderea reținerii la sursă, pe care ne concentrăm astăzi.

DE REȚINUT, PE SCURT:

Reținerea la sursă a impozitului, CAS și CASS e considerată cea mai eficientă metodă de colectare a banilor la bugetul statului și de simplificare a obligațiilor persoanelor fizice.
Plafonarea bazei de calcul al contribuțiilor pe suma veniturilor, soluția propusă de fiscaliști, ar permite extinderea reținerii la sursă.
Includerea CASS și/sau CAS în impozitul pe venit ar fi o idee proastă, fiindcă acestea implică unele contraprestații (nu vorbim de simple impozite).
„Extinderea la maximum a plății impozitului pe venit, a CAS și CASS prin reținere la sursă de către plătitorul de venituri”, este doar una dintre cele 16 măsuri incluse în reforma amintită. Toate măsurile sunt interdependente, astfel că fiecare dintre ele este importantă în felul ei în cadrul reformei.

„Împreună, aceste 16 măsuri creează un sistem fiscal cu o cotă unică reală – nu doar nominală – de 16%, pe o bază unificată, cu contribuții sociale plafonate la șase salarii minime/lună (72 de salarii minime/an), cu instrumente anti-erodare aliniate la standardul UE și cu un mecanism de administrare simplificat bazat pe reținere la sursă și regularizare anuală. Impactul bugetar estimat este un excedent de minimum 4,74 miliarde lei, la care se adaugă veniturile suplimentare din instrumentele anti-erodare, estimate prudent la cel puțin 5-6 miliarde lei pe an”, scrie în studiul The Tax institute.

Pentru discuția legată de extinderea reținerii la sursă, răspunsurile au venit din partea expertului în fiscalitate Gabriel Biriș, care este Președintele fondator al think tank-ului.

1. avocatnet.ro: Care este principalul motiv pentru care credeți că este nevoie de extinderea reținerii la sursă a taxelor în cazul persoanelor fizice?

Gabriel Biriș: Reținerea la sursă a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale reprezintă, pe de o parte, cea mai eficientă metodă de colectare și plată a acestora, reducând semnificativ numărul contribuabililor de la care se colectează. Pe de altă parte, ușurează sarcina contribuabililor cu privire la calculul bazei impozabile, depunerii declarațiilor de impozit/contribuții și plata acestora către buget.

2. avocatnet.ro: Dincolo de veniturile pentru care deja se aplică în prezent, pentru ce alte venituri credeți că se poate introduce reținerea la sursă?

Gabriel Biriș: Cota unică a permis deja extinderea reținerii la sursă (în special cu privire la impozit pe venit), nu însă și la contribuții, în special la CASS, unde acest lucru nu este posibil (reținerea la sursă – n. red.), din cauza existenței unui tratament diferit în ceea ce privește baza de calcul al CASS:

6/12/24 salarii minime pe an, în cazul veniturilor din chirii, dobânzi, dividende etc.;
72 de salarii minime/an, în cazul veniturilor din activități independente.

Soluția propusă în studiul The Tax Institute – plafonarea bazei de calcul al contribuțiilor pe suma veniturilor – permite această extindere. Chiar și reținerea la sursă a impozitului pe venit poate fi extinsă, în special în cazul veniturilor din profesii libere, în cazul colaboratorilor într-o formă de exercitare a profesiei – evident, însă, cu acordarea unei deduceri forfetare care să țină cont de cheltuielile făcute în scopul exercitării profesiei, similar cu ce avem în cazul veniturilor din chirii sau din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală (drepturi de autor).

3. avocatnet.ro: Ce părere aveți despre ideea extinderii reținerii la sursă prin înglobarea CAS și/sau CASS în impozitul pe venit (și creșterea cotei de impozit)?

Gabriel Biriș: Foarte proastă! O astfel de idee a fost propusă și într-un studiu/o propunere de reformă redactat/ă în 2022 de către experții Băncii Mondiale (doar în ceea ce privește CASS, nu și CAS).

De altfel, tot în acel studiu a fost inclusă și o propunere de-a dreptul periculoasă (renunțarea la reținerea la sursă de către angajator a impozitului pe salarii și a contribuțiilor), ceea ce ar fi creat un haos bugetar (ar fi lipsit bugetul consolidat de venituri curente de aproximativ 11% din PIB, amânând colectarea până la depunerea declarației 212) și administrativ (cel puțin 5 milioane de declarații 212 suplimentare) și sute de mii de executări silite pentru sume relativ mici (puțin probabil ca angajații cu salarii mici/medii să economisească sumele necesare plăților de impozit/contribuții amânate astfel până în luna mai a anului următor).

Nu insist aici pe acest subiect – l-am menționat doar pentru a sublinia faptul că astfel de propuneri, venite de la experți străini, de multe ori (din păcate) nu au nimic a face cu realitatea noastră. Motivele pentru care consider că includerea CASS în impozitul pe venit este o greșeală sunt următoarele:

CASS (la fel ca și CAS) nu este un impozit, chiar dacă reglementarea lor a fost introdusă (din 2010) în Codul fiscal. Contribuțiile sunt plăți care implică contraprestații (asigurare de sănătate, asigurare de pensie), iar reglementările trebuie să țină cont de acest lucru în continuare;
includerea CASS în impozitul pe venit ar face imposibilă plafonarea bazei de calcul al CASS și ar crește exagerat sarcina fiscală pentru contribuabili (cu excepția contribuabililor care obțin venituri din salarii, unde baza de calcul este neplafonată). Sub acest aspect, noi considerăm faptul că plafonarea bazei de calcul al contribuțiilor este o măsură esențială pentru a avea un sistem de impunere echitabil, care să stimuleze atât munca eficientă, cât și conformarea voluntară;
în ceea ce privește includerea CAS în impozitul pe venit, ea nu a fost adusă în discuție (și sper să nici nu fie!). Pensia (pentru care plătim CAS în timpul vieții active) este un venit de înlocuire a veniturilor din muncă, după îndeplinirea condițiilor (vârstă, stagiu de cotizare etc.), ceea ce justifică plata CAS pentru veniturile din muncă. Includerea CAS în impozitul pe venit ar însemna plata CAS și pentru veniturile din investiții (chirii, dobânzi, dividende, câștiguri din transferul titlurilor de participare – inclusiv pe bursă –, din cripto, sau din alte venituri), ceea ce consider atât excesiv (o triplare a impunerii), cât și periculos (ar bulversa sistemul de pensii, necesitând recalcularea continuă a pensiilor în plată, ar crește semnificativ expunerea viitoare a Pilonului I prin acumulare de obligații suplimentare către contribuabili).

NOTĂ:

În prezent, reținerea la sursă este aplicabilă în cazul taxelor salariale (impozit, CAS, CASS), dar și în cazul impozitului pentru anumite categorii de venituri non-salariale (dividende, dobânzi, câștiguri de capital pe bursă etc.), conform Codului fiscal. Reținerea la sursă simplifică foarte mult conformarea în cazul obligațiilor fiscale ale persoanelor fizice și, potrivit studiului amintit, este unul dintre cele mai eficiente instrumente ale statului când vine vorba de colectarea banilor la buget.

Notă: informațiile din acest articol au caracter general și reflectă cadrul normativ la data de 11 August 2026. Pentru consultanță aplicată propriei situații, recomandăm consultarea unui specialist autorizat.

Interviu apărut în Avocatnet.ro