Procesul legislativ – principiile după care acesta funcționează

Procesul legislativ – principiile după care acesta funcționează

Nu dorim să ne erijăm în experții care țin lecții, însă considerăm că întoarcerea ocazională la fundamentele funcționării societății moderne este extrem de utilă. Procesul legislativ este unul dintre cele mai importante moduri în care cadrul normativ al societății ține pasul cu progresul economic, politic, social sau tehnologic, atât la nivel local cât și la nivel internațional. Modul în care interacțiunea dintre jucătorii oricărei dintre paradigmele enumerate este reglementat poate sprijini sau împiedica progresul unei societăți.

Principiile procesului legislativ reprezintă regulile fundamentale care stau la baza inițierii, elaborării, adoptării și aplicării actelor normative într-un stat de drept. În România, aceste reguli sunt stabilite în principal prin Constituție și prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Care sunt principiile fundamentale ale acestui proces?

Primul dintre acestea susține supremația Constituției și a legii, însemnând faptul că toate actele normative trebuie să se afle în deplină concordanță cu Legea Fundamentală și cu ordinea de drept. Nicio lege sau normă nouă nu poate fi scrisă în contradicție cu bazele stabilite prin Constituție sau prin alte acte normative deja existente.

Un al doilea principiu este acela al fundamentării științifice și sociale, adică orice proiect de lege trebuie să pornească de la o nevoie socială reală, evaluată pe baza unui studiu de impact și a unor date concrete. Desigur, dacă acest principiu este încălcat, legislația va deveni greu aplicabilă sau va produce perturbări sistemului căruia i se aplică – pagube, blocaje, discriminare, toate acestea devin posibile atunci când fundamentarea științifică și socială a unui proiect legislativ este ignorată.

Un al treilea principiu de bază este transparența și consultarea publică – procesul legislativ trebuie să asigure accesul cetățenilor și al grupurilor de interes la dezbateri, oferind posibilitatea exprimării opiniei publice înainte de adoptare.

Al patrulea principiu are de-a face cu integrarea organică în sistemul legislației, însemnând faptul că noua lege nu trebuie să creeze contradicții, ci trebuie să se potrivească armonios cu ansamblul legislației existente în acel domeniu.

În egală măsură, trebuie respectată stabilitatea și predictibilitatea normelor, adică legile trebuie să fie clare, coerente și stabile, ferite de modificări frecvente care pot genera nesiguranță juridică.

Desigur, nu în ultimul rând, amintim aici egalitatea în fața legii. Reglementările trebuie să trateze în mod echitabil situații similare, fără discriminări nejustificate.

Tocmai în ideea de a proteja principiile enumerate mai sus, procesul legislativ trebuie să fie etapizat corect, pornind de la inițiativa legislativă în sine, trecând prin procesul de dezbatere parlamentară și încheindu-se cu adoptarea legii și promulgarea acesteia.

Intrând puțin mai mult în detalii, e bine de știut, spre exemplu, faptul că în România, de dreptul inițiativei legislative beneficiază guvernul, membrii parlamentului sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

La rândul ei, dezbaterea parlamentară constă în analiza proiectului în cadrul comisiilor de specialitate ale ambelor camera ale parlamentului, apoi supunerea acesteia la vot.

Desigur, după votul în parlament, este rândul președintelui României să aprobe noua lege, pentru ca mai apoi aceasta să fie trimisă spre publicare la Monitorul Oficial.

The Tax Institute Team