Forumul Economic Mondial
Raportul privind Riscurile Globale 2026
Principalele rezultate

Forumul Economic Mondial
Raportul privind Riscurile Globale 2026
Principalele rezultate

Introducere

Raportul privind Riscurile Globale 2026, ajuns la cea de-a douăzeci și una ediție, prezintă o evaluare amănunțită a riscurilor la nivel mondial la jumătatea unui deceniu marcat de volatilitate. Raportul analizează aceste riscuri pe parcursul a trei intervale temporale distincte, oferind decidenților perspective utile pentru a gestiona atât urgențele imediate, cât și problemele strategice pe termen lung.

Perspective Globale: Incertitudine Prevalentă

Incertitudinea domină perspectivele globale pentru 2026. Respondenții studiului își exprimă pesimismul atât pentru perspectivele pe termen scurt, cât și pe termen lung: 50% anticipează o perioadă turbulentă sau agitată în următorii doi ani, procentul crescând la 57% pentru următorul deceniu. În plus, 40% și, respectiv, 32% consideră perspectivele ca fiind nesigure pentru aceste perioade, în timp ce doar 1% anticipează stabilitate.

Competitivitate Accentuată și Eroziunea Cooperării

Pe măsură ce amploarea, interconectarea și rapiditatea riscurilor globale cresc, anul 2026 se caracterizează printr-o competiție intensificată. Mecanismele de cooperare se slăbesc, iar guvernele se retrag din cadrele multilaterale, ceea ce generează o instabilitate și mai mare. Se conturează un mediu multipolar disputat, marcat de confruntare în loc de colaborare, iar încrederea în scădere subminează cooperarea.

Tendințe ale riscurilor pe termen scurt și lung

Sondajul din acest an indică o preocupare crescută pentru perioada imediată, cu o creștere de 14 puncte procentuale a predicțiilor privind turbulențe sau adevărate furtuni politice și sociale în următorii doi ani. În același timp, perspectiva pentru următorii zece ani arată o îmbunătățire moderată față de anul trecut, cu scăderea așteptărilor negative de la 62% la 57% și o ușoară creștere a celor care anticipează calm, stabilitate sau condiții incerte.

Retragerea din multilateralism

Sistemul global multilateral se confruntă cu provocări tot mai mari. Încrederea în scădere, transparența redusă și diminuarea respectului pentru statul de drept, combinate cu o creștere a protecționismului, amenință relațiile internaționale de lungă durată, comerțul, investițiile și cresc riscul de conflict.

Confruntarea geo-economică, risc principal

Confruntarea geo-economică se evidențiază ca principala preocupare a respondenților, fiind considerată cel mai probabil declanșator al unei crize globale majore în 2026 de către 18% dintre aceștia — o creștere cu două poziții față de anul precedent. Conflictul armat între state este menționat ca al doilea cel mai probabil risc de către 14% dintre respondenți.

Într-un climat marcat de rivalități tot mai intense, lanțuri de aprovizionare fragile și conflicte prelungite cu potențial de escaladare regională, astfel de confruntări produc efecte deliberate, sistemice și cu impact larg, subminând și mai mult reziliența statelor. Confruntarea geo-economică rămâne un risc important și după 2026, ocupând prima poziție și până în 2028.

În cele din urmă, confruntarea geo-economică amenință fundamentele economiei globale interconectate.

Intensificarea riscurilor economice

Riscurile economice au înregistrat cea mai mare creștere în clasamente pentru următorii doi ani, în ciuda pozițiilor mai scăzute de anul trecut. Remarcabil este că riscul recesiunii economice a avut a doua cea mai mare creștere ca severitate, după confruntarea geo-economică.

De asemenea, preocupările crescânde privind sustenabilitatea datoriei publice și posibilele bule speculative, pe fondul intensificării tensiunilor geo-economice, ar putea deschide o nouă eră a volatilității.

Creșterea riscurilor tehnologice

Inovațiile tehnologice deschid noi oportunități în sănătate, educație, agricultură și infrastructură, dar aduc și riscuri, de la perturbări pe piața muncii la afectarea integrității informațiilor și a sistemelor de arme autonome. Riscul dezinformării și al informațiilor false, precum și insecuritatea cibernetică, ocupă locurile 2 și 6 în perspectiva pe doi ani. Consecințele negative ale inteligenței artificiale au crescut cel mai mult în clasament.

Inteligența artificială va influența piețele muncii, societățile și securitatea globală în următorul deceniu. Prin contrast, efectele negative ale tehnologiilor de ultimă oră rămân totuși relativ scăzute per ansamblu.
Progresul rapid în tehnologiile cuantice poate oferi beneficii majore, precum îmbunătățirea modelelor climatice și meteorologice și descoperirea de noi medicamente, dar riscă totodată să devină o nouă arenă pentru competiție strategică, diviziune economică și polarizare politică.

Societăți la limită

Creșterea polarizării sociale și politice pune presiune asupra sistemelor democratice, mișcările extremiste punând la încercare reziliența instituțională și încrederea publică. Narativul „stradă versus elite” reflectă dezamăgirea crescândă față de guvernarea tradițională, mulți cetățeni simțindu-se excluși din procesele politice și devenind sceptici față de capacitatea politicienilor de a le îmbunătăți nivelul de trai. Inegalitatea, pentru al doilea an consecutiv, este identificată ca cel mai interconectat risc global, urmat îndeaproape de declinul economic. Dezinformarea și informațiile false, clasate pe locul al doilea pentru orizontul de doi ani, rămân o preocupare acută. Pe măsură ce bogăția se concentrează în mâinile câtorva și presiunea costului vieții persistă, se pune sub semnul întrebării însuți contractul social și finanțarea acestuia.

Valori în conflict

Polarizarea socială și politică ar putea să se intensifice în următorii doi ani, pe măsură ce tehnologia devine tot mai integrată în viața de zi cu zi și tensiunile geo-economice persistă. Acest fenomen ar putea accentua neîncrederea digitală și ar putea împiedica progresul.

Preocupările de mediu trec pe plan secund

Constatările studiului indică o schimbare de prioritizare, riscurile de mediu fiind trecute în plan secund față de anii anteriori. Majoritatea riscurilor de mediu au coborât în clasament pentru perspectiva pe doi ani, evenimentele meteorologice extreme trecând de pe locul 2 pe locul 4, iar poluarea de pe locul 6 pe locul 9. Schimbările critice ale sistemelor terestre și pierderea biodiversității au scăzut, de asemenea, cu șapte, respectiv cinci poziții, ajungând acum să fie clasate mai jos. Scorurile de severitate pentru riscurile de mediu au scăzut pentru orizontul de doi ani comparativ cu anul trecut. Totuși, în următorul deceniu, riscurile de mediu rămân cele mai severe, evenimentele meteorologice extreme ocupând prima poziție, iar jumătate dintre primele zece riscuri fiind de natură ecologică.

Infrastructura sub amenințare

Secțiunea privind infrastructura în pericol analizează consecințele fenomenelor meteorologice extreme și ale schimbărilor climatice asupra infrastructurii îmbătrânite. Având în vedere că riscurile actuale afectează deja societăți din întreaga lume, este nevoie urgentă de a aborda vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare și din rețelele electrice.

Emergența unei noi ordini competitive

Transformarea geo-economică remodelează alianțele și testează reziliența piețelor și instituțiilor stabilite prin Conferința de la Bretton Woods din 1944. Protecționismul, politicile industriale și implicarea sporită a guvernelor în lanțurile de aprovizionare critice semnalează o intensificare a competiției. În cadrul sondajului, 68% dintre respondenți descriu mediul politic global pentru următorul deceniu ca fiind o „ordine multipolară sau fragmentată”, în care puterile mijlocii și mari concurează și stabilesc reguli și norme regionale. Doar 6% dintre respondenți anticipează o reînnoire a vechii ordini unipolare, bazate pe reguli. Tendința către politici mai introvertite și adversariale a crescut incertitudinea privind viitorul multilateralismului. Pe măsură ce națiunile se concentrează pe interesele naționale în detrimentul acțiunii colective, apar întrebări legate de capacitatea comunității globale de a aborda provocările comune, precum schimbările climatice, sănătatea globală și stabilitatea economică, dar și de a stimula creșterea locală necesară pentru prosperitate și stabilitate.

Concluzie: Responsabilitate comună și traiectorii viitoare

În acest peisaj în schimbare, conducerea globală și valorile care vor ghida următoarea fază a cooperării internaționale rămân nerezolvate. Deși drumul înainte nu este bătut în cuie, istoria arată că ordinea poate fi reconstruită dacă națiunile aleg colaborarea strategică pe fondul competiției.

Sursa:
https://reports.weforum.org/docs/WEF_Global_Risks_Report_2026.pdf