MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 25 noiembrie– 10 decembrie 2025

MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 25 noiembrie– 10 decembrie 2025

Bun găsit cu noua ediție a Monitorului Fiscal, buletinul legislativ bilunar realizat de The Tax Institute, primul think tank dedicat politicilor fiscale din România. Din două în două săptămâni, fiecare ediție a Monitorului urmărește să ofere o sinteză clară și aplicată a celor mai importante acte normative și informații oficiale din domeniul fiscal, sprijin pentru contribuabilii și profesioniștii în înțelegerea și aplicarea corectă a legislației în continuă schimbare.

Am considerat ca cel mai important act al perioadei – act cu impact fiscal, desigur – Strategia Națională de Apărare a Țării, publicată în Monitorul Oficial al României no.1092/26 noiembrie 2025. De ce? Pentru că evoluția economiei și bunăstarea populației sunt elemente de bază atunci când evaluezi stabilitatea și puterea unui stat independent.

Până una-alta, haideți să vedem ce riscuri au fost identificate de conducătorii națiunii, riscuri de ordin economic și management al economiei în sine.

După cum ne-am obișnuit deja, ca în fiecare ediție a Monitorului Fiscal, noutățile sunt prezentate într-un format clar, structurat și accesibil, care facilitează înțelegerea rapidă și practică a informațiilor esențiale pentru toate categoriile de contribuabili.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
CSAT
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1092, Partea I din 26 noiembrie 2025. Disponibil online: aici.

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII pentru perioada 2025–2030

Strategia Națională de Apărare a Țării identifică la categoria analizei de risc câteva elemente fundamentale care pun în pericol evoluția economică a României, precum

61. Capacitatea redusă a administrației publice. Lipsa unui sistem consistent de date care să fundamenteze decizia administrativă, lipsa integrării și chiar a cooperării între diferite sectoare ale administrației publice, un mod de lucru care inhibă responsabilitatea funcționarilor publici și lipsa unor viziuni sectoriale fac ca administrația publică să nu reacționeze adecvat și prompt la problemele pe care trebuie să le rezolve. La aceste evoluții se adaugă povara administrativă, care duce la o eficiență diminuată a activităților specifice.

62. Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice, respectiv asupra atingerii obiectivelor de dezvoltare socioeconomică ale statului român.

63. Evaziunea fiscală de mare amploare privează bugetul de stat de sume substanțiale, induce dezechilibre (macro)economice și distorsiuni asupra mediului concurențial și afectează drepturile de salariat ale cetățeanului.

64. Activitățile grupărilor de criminalitate organizată creează riscuri la adresa securității naționale, având efecte multiple asupra societății, afectând sănătatea populației, mediul înconjurător, bunăstarea și siguranța comunităților, echilibrul concurențial, resursele pentru serviciile publice. Dincolo de infracționalitatea în sine, criminalitatea organizată poate viza funcționarea statului democratic, prin infiltrarea structurilor administrative și corupție, care asigură grupărilor de criminalitate organizată perpetuarea activităților și a beneficiilor ilegale.

65. Degradarea condițiilor socioeconomice și nivelului de trai al mai multor categorii ale populației duce la pauperizare și accentuarea nemulțumirilor sociale.

66. Insuficiența resurselor umane și financiare necesare domeniului protecției civile reprezintă principala vulnerabilitate, afectând capacitatea de pregătire și răspuns la urgențe, dezastre naturale sau accidente cu victime multiple.

67. Politicile fiscale inadecvate, capacitatea redusă de combatere a evaziunii fiscale și colectarea deficitară a taxelor și a impozitelor afectează capacitatea statului de a-și asigura resursele necesare funcționării serviciilor publice critice și realizării investițiilor în domeniul securității naționale.

68. Valorificarea insuficientă și/sau nejudicioasă a fondurilor europene, ca urmare a acțiunilor/inacțiunilor la nivelul autorităților cu responsabilități și a manifestării de interese private, menține disparitățile de dezvoltare economică și socială între România și alte piețe/regiuni din UE.

69. Precaritatea educației și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare, prin raportare la populația generală, au impact negativ asupra dezvoltării țării și conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat.

70. Accentuarea declinului demografic al populației și lipsa unei perspective de redresare a acestei tendințe, inclusiv prin creșterea speranței de viață medii, perturbă piața muncii, accentuând presiunile asupra bugetului de stat și a sistemelor sociale.

71. Deficiențele sistemice, accentuate de ingerințe nelegale în procesul de transformare digitală a sectorului public și a serviciilor oferite cetățenilor, generează riscuri la adresa infrastructurilor IT&C utilizate în domenii esențiale, precum securitate și apărare, sănătate, fiscal-vamal, educație, respectiv muncă și protecție socială. Prin utilizarea noilor tehnologii crește riscul producerii unor incidente cibernetice majore, la nivel național sau transfrontalier, în sectoare de importanță critică (inclusiv lanțurile de aprovizionare).