MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 10 – 25 octombrie

MONITOR FISCAL. Noutățile fiscale esențiale din perioada 10 – 25 octombrie

Vă prezentăm astăzi o nouă ediție a Monitorului Fiscal, un material periodic realizat de The Tax Institute, primul think tank dedicat fiscalității din România. Publicăm acest raport legislativ la fiecare 15 zile, oferind o sinteză a celor mai importante acte normative recente din domeniul fiscal. Scopul nostru este să vă ajutăm să înțelegeți clar și concis modificările legislative esențiale din acest sector care evoluează rapid.

În această ediție, ne concentrăm, printre altele, pe amânarea până în 2026 a aplicării noului sistem de impozitare locală a clădirilor, precum și pe actualizările procedurii prin care ANAF impune din oficiu contribuțiile la pensii și sănătate pentru contribuabilii care nu își îndeplinesc din proprie inițiativă obligațiile declarative.

Mai departe, detaliem o serie de noi reglementări privind accizele publicate recent, un nou formular emis de ANAF care permite prestatorilor de servicii de plată fără rezidență fiscală în România să raporteze tranzacțiile transfrontaliere în cadrul sistemului european CESOP, dar și alte acte normative sau informații utile atât pentru profesioniștii în domeniul fiscal, cât și pentru antreprenori sau cetățeni interesați de evoluția legislației fiscale.

Acte normative relevante în perioada analizată

OUG nr. 124/2024 privind prorogarea unor termene și consolidarea capacității administrative în domeniul impozitării proprietății

Publicare: Monitorul Oficial nr. 1069 din 24 octombrie 2024

Dată de intrare în vigoare: 24 octombrie 2024

Sumar: Ordonanța amână din nou aplicarea noului sistem de impozitare locală a clădirilor până la 1 ianuarie 2026 (după o primă amânare din 2023 în 2025) și prevede crearea unei structuri specializate în cadrul Ministerului Finanțelor, responsabilă cu gestionarea unei baze de date naționale a proprietăților imobiliare și colaborarea cu autoritățile locale pentru implementarea noului model de impozitare bazat pe grile notariale.

Detalieri esențiale:

• Actul normativ emis de Guvern reglementează amânarea până în 2026 a noului sistem de impozitare locală a clădirilor, stabilit inițial prin OG 16/2022, după ce aplicarea acestuia fusese deja amânată din 2023;
• Vă reamintim că noul sistem de impozitare locală, prevăzut să intre în vigoare în 2026, va stabili impozitele în funcție de tipul clădirii, nu de natura proprietarului, eliminând distincția dintre persoane fizice și juridice. Pentru clădirile rezidențiale, impozitul va fi de minimum 0,1% din valoarea totală a clădirii și terenului aferent, stabilită pe baza grilelor notariale, iar pentru clădirile nerezidențiale, cota minimă va fi de 0,5%. Clădirile cu utilizare mixtă vor fi impozitate în funcție de destinația predominantă (rezidențială sau nerezidențială), aplicându-se cota corespunzătoare suprafeței majoritare.
• În afară de amânarea aplicării noului sistem de impozitare până în 2026, ordonanța prevede și crearea unei structuri specializate în cadrul Ministerului Finanțelor, care să fie responsabilă cu gestionarea unei baze de date naționale a proprietăților imobiliare. Această viitoare structură ar urma să colaboreze cu autoritățile locale pentru colectarea datelor și implementarea unui model de impozitare bazat pe grile notariale.

Ordinul ANAF nr. 6.515 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.547/2019 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, precum și a modelului și conținutului unor formulare

Publicare: Monitorul Oficial nr. 1049 din 18 octombrie 2024

Dată de intrare în vigoare: 18 octombrie 2024

Sumar: Prin acest act normativ, administrația fiscală actualizează procedura de impunere din oficiu a contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS) pentru persoanele fizice autorizate (PFA) care nu și-au îndeplinit voluntar obligațiile de declarare a acestor contribuții.

Detalieri esențiale:

• ANAF a actualizat procedura de impunere din oficiu a contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS) pentru PFA-urile care nu își îndeplinesc obligațiile declarative;
• Modificările reflectă noile plafoane de calcul introduse prin OG 16/2022, aplicabile veniturilor începând din 2023. Mai exact, conform acestor schimbări, CAS este calculat la nivelul a 12 și 24 salarii minime brute, iar CASS la nivelul a 6, 12 și 24 salarii minime brute.
• ANAF va impune contribuțiile din oficiu în cazul PFA-urilor care nu depun declarațiile necesare, după ce sunt notificate de autoritatea fiscală. Procedura în sine nu este modificată comparativ cu versiunea anterioară, singurele noutăți vizând introducerea noilor plafoane;
• Contribuțiile vor fi calculate pe baza salariului minim brut în vigoare la termenul de depunere a declarației unice estimative;
• Procedura actualizată se aplică pentru veniturile din anul fiscal 2023.

OUG nr. 123/2024 pentru modificarea și completarea titlului VIII “Accize și alte taxe speciale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Publicare: Monitorul Oficial nr. nr. 1070 din 24 octombrie 2024

Dată de intrare în vigoare: la data publicării, cu unele prevederi aplicabile de la 1 ianuarie 2025

Sumar: Actul normativ introduce un calendar de majorare a accizelor pentru bere în 2025 și 2026 și impune reguli stricte pentru antrepozitarii autorizați, care trebuie să plătească anticipat accizele în primele 36 de luni de valabilitate a autorizației, pentru a preveni eludarea obligațiilor fiscale. De asemenea, ordonanța reglementează asimilarea stocurilor specifice de urgență și a capacităților de stocare cu antrepozitele fiscale, pentru a asigura stocurile minime de țiței și produse petroliere în situații de criză. Aceste măsuri urmăresc creșterea predictibilității fiscale și îmbunătățirea colectării accizelor la bugetul de stat.

Detalieri esențiale:

• Ordonanța vizează atât creșterea predictibilității fiscale pentru operatori, cât și îmbunătățirea colectării accizelor la bugetul de stat, prevenind disfuncționalitățile în activitatea operatorilor economici din sectorul accizabil;
• Printre altele, actul normativ prevede creșterea graduală a accizelor la bere, astfel că se introduce un calendar de majorare a accizelor pentru bere în 2025 și 2026, stabilind accize de 4,82 lei pe unitatea de măsură (hl/1 grad Plato) în 2025 și 5,06 lei în 2026. Pentru producătorii mici, cu o producție anuală sub 200.000 hl, acciza va fi de 2,65 lei în 2025 și 2,78 lei în 2026;
• Actul normativ introduce și o serie de reguli speciale pentru antrepozitarii autorizați: Antrepozitarii autorizați începând cu 1 ianuarie 2024 trebuie să plătească anticipat accizele în primele 36 de luni de valabilitate a autorizației, pentru a preveni neconformările fiscale și eludarea obligațiilor legate de plata accizelor;
• De asemenea, se stabilește că pentru antrepozitarii autorizați între 1 ianuarie și 24 octombrie 2024, noua regulă privind plata anticipată a accizelor se aplică din 24 octombrie 2024, de la care începe termenul de 36 de luni;
• Ordonanța mai prevede și asimilarea stocurilor de urgență cu antrepozitele fiscale: Stocurile specifice de urgență și capacitățile de stocare ale Administrației Naționale a Rezervelor de Stat sunt asimilate antrepozitelor fiscale pentru asigurarea stocurilor minime de țiței și produse petroliere în situații de criză;
• Ordonanța intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, dar unele dintre prevederile sale sunt aplicabile de la 1 ianuarie 2025 (cum ar fi noile niveluri de accize la bere).

Ordin ANAF nr. 6.508/2024 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (709) “Cerere de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România și cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 321^2 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”

Publicare: Monitorul Oficial nr. 1045 din 17 octombrie 2024

Dată de intrare în vigoare: 17 octombrie 2024

Sumar: Ordinul introduce formularul 709, prin care prestatorii de servicii de plată fără rezidență fiscală în România se pot înregistra pentru a raporta tranzacțiile transfrontaliere în cadrul sistemului european CESOP, obligatorii conform unei directive europene.

Detalieri esențiale:

• Ordinul ANAF nr. 650/2024 reglementează formularul 709, necesar pentru înregistrarea prestatorilor de servicii de plată fără rezidență fiscală în România, care sunt obligați să transmită date referitoare la tranzacțiile transfrontaliere, dacă procesează mai mult de 25 de plăți către un beneficiar într-un trimestru (este vorba de raportările CESOP, obligatorii conform Directivei UE 2020/284 care a fost transpusă în legislație românească prin Legea 33/2024);
• Până la publicarea formularului 709, procesatorii de plată nerezidenți nu puteau să se înregistreze pentru raportare CESOP, deși aveau această obligație legală, iar acum procesul este oficial deblocat și pentru aceștia;
• Procedura de înregistrare stabilită pentru acești operatori (care pot fi, de exemplu, bănci, emitenți de monedă electronică sau instituții de virament poștal), stabilește că, după depunerea formularului 709, ANAF atribuie operatorului un număr unic de evidență, necesar doar pentru raportarea în CESOP. Formularul se depune electronic în termen de 15 zile de la sfârșitul primului trimestru cu obligație de raportare și se poate folosi și pentru notificarea încetării activității de către prestatorii vizați;
• Reamintim că sistemul CESOP are ca obiectiv principal combaterea fraudei de TVA în comerțul electronic transfrontalier, oferind autorităților europene și naționale un instrument suplimentar pentru a reduce deficitul de colectare a TVA în statele membre UE, inclusiv în România.

Decizia ICCJ nr. 44/2024 referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 60 pct. 5, ale art. 138^1 și ale art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (forma în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021)

Publicare: Monitorul Oficial nr.1065 din 24 octombrie 2024

Dată de când devine obligatorie: 24 octombrie 2024

Sumar: Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat printr-o decizie recentă că facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor se aplică doar activităților specificate în secțiunea F a CAEN (construcții generale și lucrări speciale), iar constatarea ITM nu obligă ANAF să confirme aplicarea corectă a acestor facilități. Hotărârea ICCJ este aplicabilă doar pentru dosare sau situații similare, care sunt bazate pe prevederile fiscale în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Detalieri esențiale:

• Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat o decizie prin care clarifică două aspecte importante pentru angajatorii care aplică facilitățile fiscale din construcții, și anume: 1) facilitățile fiscale se pot aplica doar pentru activitățile legate de construcții (secțiunea F a CAEN, care cuprinde doar activități de construcții generale şi speciale pentru clădiri şi lucrări de geniu civil.) și 2) o constatare a inspectoratului teritorial de muncă nu poate obliga ANAF să confirme că un angajator aplică în mod corect facilitățile;
• În dosarul analizat de ICCJ, o societate care derula activități de construire a navelor fusese obligată de ITM să acorde salariaților salariul minim brut diferențiat pentru domeniul construcțiilor, iar în baza acestei constatări, compania decisese să aplice concomitent și facilitățile fiscale pentru domeniul construcțiilor. În cadrul unui control fiscal derulat ulterior, ANAF a constat că firma a aplicat în mod eronat aceste facilități, ele fiind gândite doar pentru construirea de clădiri (diviziunea 41 din CAEN), lucrările de geniu civil (diviziunea 42) și lucrările speciale (diviziunea 43);
• Decizia ICCJ privește o formă mai veche a Codului fiscal valabilă la 1 ianuarie 2021 și nu poate fi aplicată automat prevederilor fiscale modificate ulterior.

Alte aspecte utile, publicate recent

Ministerul de Finanțe clarifică modul de stabilire a impozitului pe clădiri pentru automatele SGR, la cererea Camerei Consultanților Fiscali

Publicare: pe pagina de internet a CCF, aici

Sumar: Camera Consultanților Fiscali a solicitat Ministerului Finanțelor să precizeze cine are obligația de plată a impozitului local pentru containerele în care sunt amplasate echipamentele automate (RVM) pentru preluarea ambalajelor din cadrul sistemului de garanție-returnare (SGR), iar Ministerul de Finanțe a clarificat că proprietarii containerelor cu RVM-uri trebuie să plătească impozitul local pe clădiri, nu comercianții care doar închiriază terenurile.

Detalieri esențiale:

• Într-o adresă transmisă către Ministerul de Finanțe la începutul lunii octombrie, Camera Consultanților Fiscali a solicitat clarificări oficiale privind obligația de plată a impozitului local pe containerele în care sunt amplasate echipamentele automate (RVM) pentru preluarea ambalajelor din cadrul sistemului de garanție-returnare (SGR). CCF sublinia în acel document că, potrivit legislației fiscale, impozitul ar trebui plătit de proprietarii containerelor cu RVM-uri, nu de comercianții pe terenurile cărora acestea sunt amplasate și cerea ajutor de la ministerul de resort în uniformizarea procedurilor fiscale, în condițiile în care unele autorități locale aveau o practică neunitară și impuneau plata impozitului acestora din urmă. CCF a evidențiat faptul că multe primării solicitau comercianților să declare și să plătească impozitul pentru containerele RVM, deși legislația fiscală prevede că obligația revine proprietarilor echipamentelor, fiind necesară o uniformizare a practicilor la nivel național.
• Ministerul Finanțelor a confirmat interpretarea CCF, reiterând că proprietarii containerelor cu RVM-uri trebuie să plătească impozitul local pe clădiri, nu comercianții care doar închiriază terenurile. MF a precizat că autoritățile locale sunt responsabile pentru verificarea și stabilirea corectă a contribuabililor obligați la plata acestui impozit.

CCF solicită clarificări privind aplicarea limitei deductibile pentru bursele private

Publicare: pe pagina de internet a organizației, aici

Sumar: Camera Consultanților Fiscali a cerut clarificări de la Ministerul Finanțelor privind aplicarea limitei deductibile de 1.500 lei pentru bursele private, nefiind clar dacă aceasta este lunară sau anuală, pentru a evita interpretări fiscale eronate și posibile anomalii.

Detalieri esențiale:

• Camera Consultanților Fiscali (CCF) a solicitat Ministerului Finanțelor clarificări privind facilitățile fiscale pentru bursele private oferite de plătitorii de impozit pe profit, conform OUG 115/2023;
• Problema principală este neclaritatea din Codul fiscal privind aplicarea limitei deductibile de 1.500 lei per bursă privată, nefiind specificat dacă aceasta este lunară sau anuală;
• CCF consideră că intenția legiuitorului a fost ca limita să fie lunară, dar cere confirmarea pentru a evita interpretări greșite;
• Camera Consultanților argumentează că, în cazul în care limita ar fi anuală, ar apărea anomalii fiscale, cum ar fi deduceri aproape nesemnificative (125 lei/lună pentru un contract pe un an) și chiar mult mai mici pentru contracte mai lungi.