Anul fiscal 2025 a fost unul turbulent pentru România: creșteri semnificative de taxe și impozite, controale ANAF mai agresive și ajustări bugetare forțate au pus presiune pe contribuabili și companii. Gabriel Biriș, expert în fiscalitate și fondatorul The Tax Institute, ne-a explicat de ce aceste măsuri au fost inevitabile pentru a evita colapsul finanțelor publice și retrogradarea ratingului de țară, dar atrage atenția asupra efectelor negative asupra consumului, puterii de cumpărare și competitivității.
În cadrul unui interviu, expertul ne-a detaliat noile taxe pentru 2026, povara fiscală reală resimțită de angajați și firme, provocările generate de impozitele pe imobile și autoturisme, propunând reforme esențiale: cota unică generalizată, plafonarea contribuțiilor sociale, eliminarea impozitelor suplimentare și digitalizarea administrației fiscale, pentru a stimula investițiile și a crea un climat de afaceri predictibil și echitabil.
Reporter: Cum am încheiat anul 2025 din punct de vedere fiscal?
Gabriel Biriș: Destul de șifonați, dar, din păcate, nu se putea altfel…
După dezmățul bugetar început din 2017 (scutiri sau scăderi de impozite, creșteri de cheltuieli) și continuat după 2022 (creșteri de impozite, creșteri însă mult mai mari de cheltuieli), din a doua jumătate a lui 2025 trendul a fost reversat de Guvernul Bolojan: creșteri de impozite și oprirea creșterii cheltuielilor, chiar unele scăderi. Personal, nu văd cum se putea altfel, deoarece eram sub amenințarea retrogradării ratingului la junk și suspendării tuturor fondurilor europene, ceea ce evident ar fi dus la colapsul finanțelor publice ale României.
Începând cu luna august, accizele au crescut cu 10%, iar TVA chiar mai mult, având în vedere eliminarea cotei reduse de 5%, creșterea cotei de 9% la 11% (+20%) și creșterea cotei standard de la 19% la 21% (+10%). Din ianuarie 2026 accizele vor mai avea o creștere de 10%, impozitele pe locuințele personale vor crește cu aproximativ 80%, avem creștere și la impozitul pe autoturismele cu motoare mici (procentual este semnificativ, în cuantum însă nu, baza de la care se pleacă fiind una extrem de mică). Într-un mod ciudat (inițial a părut o eroare, dar „ratarea” de două ori a corectării ne face să credem că totuși nu este o eroare), a fost însă eliminat impozitul pe clădirile cu destinație rezidențială sau mixtă deținute de companii.
Avem și creșteri semnificative ale impozitului pe dividende și ale impozitului pe câștigurile din vânzarea de acțiuni/părți sociale (de la 10% la 16%), dar și creșterea bazei de calcul al CASS pentru contribuabilii care obțin venituri din activități independente (de la 60 la 72 de salarii minime), din 2026.
Inflația mare (aproape 10%) lucrează și ea în favoarea bugetului și în defavoarea contribuabililor, atât a cetățenilor, cât și a companiilor.
Fără investiții, ne va fi imposibil să generăm creștere economică fără de care nu prea putem ajusta deficitul până la 2,5%, în 2031.
Tot 2025 a adus și o intensificare a controalelor ANAF, dar, din păcate, vedem și prea multe excese împotriva contribuabililor onești, excese care vor genera multe litigii în perioada următoare.
Reporter: Care sunt plusurile și minusurile anului 2025 referitoare la taxele și impozitele instituite anul trecut?
Gabriel Biriș: Plus creșterea veniturilor fiscale (nu însă proporțională cu creșterile de impozite).
Minus: scăderea puterii de cumpărare a populației, reducerea consumului. De asemenea, un mare minus ce sperăm că va fi corectat în perioada următoare este că vorbim doar de creșteri de impozite, nu și de reforme care să asigure un climat de business corect, să ducă la eficientizarea declarării și colectării și la reducerea uriașei evaziuni din România.
Cred că avem și o problemă suplimentară care afectează competitivitatea României: stabilitatea cursului (puțin sub 5,1 lei/euro) coroborată cu inflația mult mai mare în România (aproape 10%) față de zona euro (2%), fapt care apreciază leul nostru, însă scumpește producția internă și ieftinește importurile.
Reporter: Cum considerați că ar trebui să arate structura fiscală din țara noastră (puteți încerca chiar o scurtă clasificare pe domenii)?
Gabriel Biriș: Așa cum prevede și Constituția, ar trebui ca toți să fim egali în fața legii, fără privilegii sau discriminări, deci impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii ar trebui să depindă doar de CÂT și nu, în principal, de CUM câștigăm. Pentru a asigura acest deziderat, cota unică ar trebui aplicată asupra tuturor câștigurilor, iar baza de calcul al CAS și CASS plafonată la un nivel rezonabil, pe suma veniturilor.
Reporter: Ce opinați despre noile taxe, anunțate pentru acest an?
Gabriel Biriș: Dacă nu vor fi blocate în continuare măsurile de reducere a cheltuielilor (administrație publică locală sau centrală, pensii speciale), există în continuare riscul de a avea noi creșteri de impozite, în special la TVA.
Reporter: Cum vedeți anul fiscal 2026?
Gabriel Biriș: Cred că va fi unul mai liniștit față de 2025, care, trebuie să recunoaștem, a fost unul extrem de turbulent. Sper ca 2026 să aducă în discuție și reforme, nu doar decizii de creștere de impozite.
Reporter: Cum îngreunează povara fiscală evoluția afacerilor din țara noastră?
Gabriel Biriș: Consider că nu nivelul impozitării („povara fiscală”) este cel care îngreunează afacerile, cât lipsa de coerență a modificărilor (atât din 2025, cât și cele anterioare), coroborată cu lipsa cronică de predictibilitate.
Evident, în cazul impozitului pe construcții – dar și al IMCA – putem vorbi de o povară fiscală exagerată, de nesuportat pentru companiile din industria prelucrătoare, afectate deja de politicile publice inepte implementate în ultimii ani în UE și de concurența din ce în ce mai agresivă a producătorilor chinezi.
Ca o posibilă reversare a trendului către normalitate, reducerea IMCA la 0,5%, coroborată cu impozitul pe construcții din 2027, este de natură să deblocheze investițiile în construcții.
Reporter: Cum apasă taxele pe umerii populației?
Gabriel Biriș: Greu pentru unii, mai deloc pentru alții…
Vă dau doar un exemplu: pentru un angajat care câștigă un salariu brut de 10.000 lei/lună (puțin peste salariul mediu):
-angajatorul reține 41,5% impozit și contribuții, adică 4.150 lei;
-din restul de 5.850 lei se mai duc aproximativ 14% pe TVA plătită la cumpărături, deci încă 820 lei;
-mai plătește și impozit pe casă, pe mașină, alți bani dați la stat;
-dacă are și mașină, alți bani pe acciza la benzină/motorină, minim 200 lei/lună, plus Rovinieta, al cărei preț crește și el, plus parcările municipale.
Ajungem ca, în final, omul nostru să plătească efectiv pentru bunurile și serviciile achiziționate aproximativ 40% din ce câștigă, restul de 60% se duc pe impozite, taxe și contribuții…Procentul este mai mare dacă omul nostru mai și fumează sau consumă alcool (fiscalizat, desigur).
Pentru cei care plătesc doar 6% impozit, fără contribuții, sau pentru cei care trăiesc pe cheltuieli făcute de firmă, lucrurile stau evident mai bine.
Reporter: Cum caracterizați impozitele care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie pe imobile și pe autoturisme?
Gabriel Biriș: Cum ziceam, la imobilele deținute de persoane fizice, avem o creștere uriașă procentual (aproape 80%), dar ținând cont că – în multe cazuri – acest impozit era unul derizoriu, nu cred că vor fi probleme.
La imobilele deținute de persoane juridice, lucrurile stau însă complet diferit, impozitele pe acestea fiind deja foarte mari (în special la imobilele cu destinație nerezidențială, respectiv clădiri de birouri, hoteluri, spații comerciale, logistice sau industriale). Creșterea de la 50% la 100% a procentului cu care consiliile locale pot majora cotele de impunere poate crea dificultăți reale companiilor. În plus, abrogarea art. 460(1) – clădiri rezidențiale, a art. 460(4) – clădiri cu destinație mixtă și nemodificarea art. 460(2) – clădiri nerezidențiale, lasă nereglementat impozitul pentru primele două categorii (rezidențial, mixt), deci impozitul nu există (conform Constituției, impozitele, taxele și contribuțiile trebuie reglementate prin lege). Pare că vom avea un mic haos aici.
Modificările aduse impozitului pe autoturisme sunt singurele pe care eu consider că le putem numi o „mini-reformă”, impozitul fiind acum calculat nu doar în funcție de capacitatea cilindrică, ci și în funcție de gradul de poluare. În plus, reducerea de impozit pentru autoturismele hibride este clar prevăzută (maximum 30%, acum fiind minimum 50%) și doar pentru cele cu emisii de CO2 sub 50g/km. Spre exemplu, până în 2025 Consiliul Local al Municipiului București a adoptat o reducere de 95% pentru hibride, inclusiv pentru mașini mild hibrid care nu pot rula deloc electric, incluzând aici imensa majoritate a autoturismelor de lux cu motoare mari și foarte mari.
Reporter: Ce părere aveți despre situația macroeconomică a țării (în special deficit, inflație, datorie…)?
Gabriel Biriș: Pentru anul 2025 nu arată deloc bine, dar consider că măsurile luate în 2025 creează o bună premisă pentru îmbunătățirea lor începând din 2026. A fost reversat un trend ce ne ducea la faliment.
Reporter: Care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați adopta daca ați fi Ministrul Finanțelor?
Gabriel Biriș: Nu pot răspunde direct, postul nu este pe lista mea de dorințe. Pot spune însă care sunt primele trei dorințe pe care aș vrea să le văd adoptate, ca cetățean, avocat de business cu experiență de 30 de ani și antreprenor : (i) taxare inversă generalizată la TVA – pentru reducerea drastică a GAP-ului și a costurilor de administrare; (ii) cota unică fără excepții și plafonarea bazei de calcul al CAS, CASS, la un nivel rezonabil (6-7 salarii minime/lună), pentru eliminarea inechităților și stimularea muncii eficiente, bine plătite; (iii) eliminarea IMCA, a tuturor impozitelor suplimentare și a impozitului pe construcții – pentru a reda apetitul de a investi în țara mea. Plus: digitalizare cu sens.
Reporter: Mulțumesc!
Intervievat: Gabriel Biriș
Articol apărut în Bursa.ro
Articole recente
- All Post
- Editorial
- În presă
- Uncategorized @ro
